Administrația Biden a depus în această săptămană o acțiune în instanță într-un efort de a bloca fuziunea propusă între lanțurile de supermarketuri Kroger și Albertsons din Statele Unite, spunând că înțelegerea va duce la prețuri mai mari la alimente pentru consumatorii americani. Analiștii cred însă că există un motiv electoral în spatele încercărilor Casei Albe de a se opune fuzionării celor două mega companii de peste ocean.
O fuziune contestată
Federal Trade Commission a anunțat luni că a depus o acțiune într-un tribunal din Oregon pentru a stopa fuziunea dintre cele două lanțuri alimentare din America, potrivit NBC News.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Kroger, care este al doilea cel mai mare lanț alimentar din Statele Unite după Walmart, și Albertsons, al patrulea ca mărime după Costco, au anunțat că vor să fuzioneze în decembrie 2022, într-un acord propus de 25 de miliarde de dolari. Dacă va reuși, fuziunea ar duce la apariția unei companii cu 710.000 de angajați care operează aproape 5.000 de magazine și aproximativ 4.000 de farmacii.
Companiile au spus că o fuziune îi va ajuta să concureze mai bine cu marii retaileri precum Walmart, Costco și Amazon (acesta din urmă, proprietarul Whole Foods), pentru că ar avea mai multă putere de a negocia prețurile și ar putea economisi costurile de distribuție și administrative. Împreună, ele ar controla aproximativ 13% din piața alimentară din SUA; Walmart controlează acum 22%, în timp ce Costco controlează 6%, potrivit analistului Ken Goldman de la J.P. Morgan.
În comunicatul de luni, guvernul federal a afirmat: “FTC acuză că acordul propus va elimina concurența acerbă dintre Kroger și Albertsons, ceea ce va duce la prețuri mai mari pentru alimente și alte articole de uz casnic esențiale pentru milioane de americani”.
Potrivit FTC, “eliminarea concurenței va duce, de asemenea, la produse și servicii de calitate mai scăzută, în timp ce va restrânge opțiunile consumatorilor în ceea ce privesc locurile de unde să cumpere alimente.”
Într-o altă acțiune în justiție separată depusă la începutul acestei luni, procurorul general din statul Colorado a dat un exemplu specific în acest caz. Orașul Gunnison din Colorado are în prezent două magazine: City Market, deținut de Kroger, și Safeway, deținut de Albertsons. Fuziunea ar face din Kroger singurul lanț care operează în această zonă, iar un rezident din Gunnison ar trebui să conducă perste 100 de kilometri până la un magazin non-Kroger.
Revenind la acțiunea din justiție anunțată luni, trebuie spus că FTC a spus în documentele depuse la tribunal că fuziunea ar putea face, de asemenea, salariile lucrătorilor mai puțin competitive prin eliminarea concurenței.
“Această mega fuziune a supermarketurilor are loc în momentul în care consumatorii americani au văzut că prețul alimentelor a crescut constant în ultimii câțiva ani. Achiziția Albertsons de către Kroger ar duce la creșterea suplimentară a prețurilor la alimente pentru bunurile de zi cu zi, exacerbând și mai mult tensiunea financiară cu care se confruntă consumatorii din toată țara astăzi,” a declarat Henry Liu, directorul Biroului de Concurență al FTC. “Lucrătorii esențiali din magazinele alimentare ar avea, de asemenea, de suferit în urma acestei înțelegeri, confruntându-se cu amenințarea scăderii salariilor, cu scăderea beneficiilor și deteriorarea condițiilor de muncă.”
De asemenea, FTC a scris în comunicat: “Directorii atât pentru Kroger, cât și pentru Albertsons au recunoscut că cele două supermarketuri sunt concurenți direcți, forțându-se reciproc să concureze agresiv pentru clienți, prin scăderea prețurilor, precum și pentru angajați, oferind salarii și beneficii mai bune în toată țara. În mod similar, directorii ambelor lanțuri de supermarketuri au recunoscut că achiziția Albertsons de către Kroger este anticoncurențială, un director reacționând în mod sincer la înțelegerea propusă afirmând: Practic, creați un monopol în alimentație odată cu fuziunea.”
Kroger și Albertsons pot depune un răspuns la reclamația administrativă a FTC în termen de 14 zile. O audiere a fost stabilită pentru 31 iulie. În timp ce cazul își parcurge procesul legal, FTC a anunțat că dorește ca un judecător federal să emită o ordonanță temporară de interzicere a fuziunii. Kroger și Albertsons au spus că vor contesta orice hotărâri adverse.
Reacțiile companiilor
Într-un comunicat, Kroger a criticat procesul intentat de Administrația Biden. “Spre deosebire de declarațiile FTC, blocarea fuziunii dintre Kroger și Albertsons Companies va afecta chiar oamenilor pe care FTC pretinde că îi servește: consumatorii și lucrătorii Americii,” a spus compania cu cartierul general în Cincinnati (Ohio), care operează circa 2.700 de supermarketuri cu 465.000 de angajați, și care a avut venituri de aproape 138 de miliarde de dolari în 2022. Cele 19 mărci ale companiei includ Ralphs, Smith’s, King Soopers, Fred Meyer, Food 4 Less, Mariano’s, Pick ’n Save și Harris Teeter.
“Kroger are un istorie dovedită de reducere a prețurilor, astfel încât mai mulți clienți să beneficieze de alimente proaspete și accesibile, iar fuziunea noastră cu Albertsons va însemna prețuri și mai mici și mai multe opțiuni pentru consumatorii americani. Decizia FTC face mai probabil ca consumatorii americani să vadă prețuri mai mari la alimente și mai puține magazine alimentare într-un moment în care comunitățile din întreaga țară se confruntă deja cu o inflație ridicată și risipă alimentară.”
Compania s-a angajat să cheltuiască 500 de milioane de dolari pentru scăderea prețurilor după finalizarea fuziunii, precum și încă 1,3 miliarde de dolari pentru modernizarea magazinelor Albertsons.
De asemenea, Kroger a anunțat că niciun magazin nu s-ar închide ca urmare a fuziunii, dar, în unele locuri, magazinele ar fi vândute unui nou proprietar, respectiv C&S Wholesale Grocers. Pentru a evita preocupările de monopol din partea autorităților federale de reglementare, Kroger și Albertsons au convenit să vândă 413 magazine și opt centre de distribuție în locații în care operațiunile lor se suprapun.
Un purtător de cuvânt al Albertsons a difuzat o declarație similară, spunând că fuziunea propusă “va extinde concurența, va scădea prețurile, va crește salariile asociaților, va proteja locurile de muncă din sindicat și va îmbunătăți experiența de cumpărături a clienților.”
“Dacă FTC reușește să blocheze fuziunea, acest lucru ar dăuna cliențiilor și ar ajuta la consolidarea comercianților cu amănuntul mai mari, cum ar fi Amazon, Walmart și Costco – acele companii pe care FTC pretinde că le ține în frâu – permițându-le să continue să-și sporească dominația în creștere în industria alimentară.”
Albertsons Companies are sediul în Boise, Idaho. Compania operează 2.271 de magazine, având 325.000 de angajați și venituri de aproape 72 de miliarde de dolari în 2021. Cele 15 mărci ale sale includ Safeway, Jewel Osco, Vons, Acme și Shaw’s.
În sfarșit, trebuie spus că Kroger a respins și acuzația FTC că va scădea salariile. Compania a promis că va crește salariile și beneficiile cu un miliard de dolari dacă înțelegerea va fi finalizată. C&S Wholesale Grocers a spus că va onora toate contractele colective de muncă cu angajații Kroger și Albertsons dacă va prelua QFC, Mariano’s, Carrs și alte magazine.
Motive electorale
Administrația Biden susține așadar că motivul principal avut în vedere pentru a bloca mega fuziunea celor două lanțuri de magazine alimentare este legat de posibila creștere a prețurilor la alimente și produse esențiale pentru americani.
Potrivit datelor, americanii au fost martorii creșterii prețurile alimentelor cu peste 20% de la începutul pandemiei, deși aceste presiuni asupra costurilor s-au diminuat în ultima perioadă. Departamentul Agriculturii a raportat că consumatorii americani au cheltuit în medie 11,3% din venitul personal disponibil pe alimente în 2022 – atingând niveluri similare cu anii 1980.
Versiunea oferită de Casa Albă nu reflectă însă întreaga poveste, care are o legătură directă cu alegerile din toamna acestui an. Potrivit Reuters, eforturile Administrației Biden de a bloca acordul de 24,6 miliarde de dolari dintre Kroger și rivalul său Albertsons ar putea avea un impact major în două state swing pentru scrutinul din 2024, Nevada și Arizona, și implicit cu rezultatul cursei prezidențiale.
Cele două companii operează zeci de magazine în aceste state, iar oamenii care locuiesc acolo plătesc deja unele dintre cele mai mari facturi pentru alimente din țară. (Orașele în care magazinele deținute de Kroger și Albertsons concurează acum pentru clienți includ Los Angeles, Seattle, Portland, Denver, Phoenix, Dallas, Chicago și Districtul Columbia).
Democrații speră ca blocarea mega fuziunii să fie considerată un triumf în acest an electoral, atrăgându-și în acest fel susținerea sindicatelor ce se tem de pierderea locurilor de muncă și, de asemenea, atenuând una dintre preocupările majore ale americanilor: prețurile prea mari la alimente.
De altfel, eforturile din justiție ale FTC sunt susținute de către Districtul Columbia și opt state, inclusiv Arizona și Nevada. (Ambele state au procurori generali democrați). Lor li s-au adăugat California, Illinois, Maryland, New Mexico, Oregon și Wyoming. Procurorii generali din Colorado și Washington au declanșat anterior propriile acțiuni în instanță pentru a bloca fuziunea.
AP a precizat că, încă înainte de declanșarea acțiunii în justiție, Biden și Casa Albă au criticat supermarket-urile și alte companii pentru că urmăresc prea mult profitul, vând produse mai mici la același preț sau introduc taxe ascunse.
Consilierul economic al lui Biden, Jon Donenberg, a declarat că, deși Casa Albă nu a putut comenta despre litigiile în curs, Biden consideră că corporațiile trebuie “verificate de concurență sănătoasă” și că președintele “se angajează să reducă costurile la alimente pentru familii folosind fiecare instrument de care dispune.”
Campania președintelui democrat consideră că atât Arizona, cât și Nevada sunt printre statele cele mai intens competitive în alegerile din 5 noiembrie. Ele au un total de 17 voturi în Colegiul Electoral, esențiale pentru a atinge cele 270 de voturi necesare pentru a câștiga lupta împotriva oponentului republican, cel mai probabil Donald Trump.
În Nevada, unde datele ultimului recensământ arată că familiile au cheltuit al doilea cel mai mult pe alimente din țară, respectiv 295 de dolari pe săptămână, Biden a încercat să atragă sindicatele și alegătorii latino-americani după ce a câștigat statul cu marje înguste în scrutinul din 2020. Astfel, în urmă cu patru ani, democratul l-a învins pe rivalul său republican în Nevada cu 33.596 de voturi, sau mai puțin de 3%, iar sondajele de opinie arată că anul acesta o nouă cursă între cei doi va fi extrem de strînsă.
Aproximativ 30% din populația din Nevada s-a descris ca latină sau hispanică în recensământul din 2020, iar republicanii cîștigă teren cu acești alegători la nivel național.
Nevada are aproximativ 705.000 de democrați înregistrați, 646.000 de republicani înregistrați și aproape 768.000 care sunt “nepartizani,” conform ultimelor cifre oficiale.
Dinamica este similară în Arizona, unde facturile la alimente sunt, de asemenea, peste media națională. Acest stat găzduiește, de asemenea, una dintre cele mai competitive curse din 2024 care va determina controlul Senatului.
“Nu ar trebui să permitem corporațiilor de miliarde de dolari să obțină profituri în timp ce locuitorii din Arizona suferă din cauza creșterii costurilor cu alimentele,” a declarat congresmanul democrat Ruben Gallego, care candidează pentru un loc în Senat.
În cele 18 alegeri dintre 1952 și 2020, candidatul democrat a câștigat de două ori în Arizona (1996 și 2020). În 2020, Biden a câștigat o pluralitate de voturi în stat, dar nu și o majoritate. El a primit 49,4% din voturi, iar Trump a obținut 49,1%. Arizona oferă caștigătorului alegerilor din stat 11 voturi electorale.
În acest context electoral tensionat, orice vot contează. Iar cele ale sindicatelor sunt foarte importante. De altfel, reprezentanții Kroger și Albertsons au susținut că blocarea acordului dintre ele nu doar că ar submina planurile unei companii rezultate din fuziune de a reduce prețurile, dar ar ajuta și comercianții cu amănuntul nesindicalizați, precum Walmart.
Dar United Food and Commercial Workers International Union (UFCW), sindicatul care reprezintă peste un milion de lucrători din industria alimentară și din alte industrii din America de Nord, se opune acordului. Sindicatul a votat anul trecut pentru a se opune fuziunii, declarând că companiile nu au fost transparente cu privire la impactul asupra lucrătorilor.
Biden a curtat intens UFCW, iar sindicatul a anunțat anul trecut că îi susține campania de realegere în fruntea Americii. De aceea unii comentatori cred că blocarea fuziunii dintre cele două lanțuri de magazine este “o recompensă” pe care Biden o face sindicaliștilor în schimbul sprijinului la alegeri. (Trebuie spus însă că nu toți lucrătorii se opun acordului. UFCW Local 555, care reprezintă lucrătorii din alimentația din Oregon și Idaho, a declarat la începutul acestei luni că sprijină fuziunea Kroger și Albertsons).
Îngrijorări electorale
Temerile Casei Albe privind impactul prețurilor în creștere asupra alegătorilor sunt reale. Prețurile alimentelor din SUA au crescut cu 25% în ultimii patru ani și, în timp ce inflația alimentară dă semne de scădere în 2024, facturile la alimente au devenit o preocupare tot mai mare pentru cumpărători și alegători.
Casa Albă a spus de exemplu că, în timp ce ouăle și laptele reprezintă o mică parte din ceea ce cheltuiesc consumatorii într-o anumită lună, oamenii acordă foarte multă atenție creșterilor de prețuri la aceste produse.
O analiză de la Casa Albă a datelor recensământului național arată că veniturile comercianților cu amănuntul de alimente și băuturi, ca pondere a costurilor acestora, au crescut semnificativ înainte de pandemie la un nivel nemaivăzut de la mijlocul anilor 2000.
Iar joi, datele oficiale au indicat că prețurile au crescut într-un ritm mai rapid în ianuarie, confirmand că o tendință de încetinire a lor, care a definit o mare parte a anului trecut, s-a oprit luna trecută – un avertisment că reducerea inflației în Statele Unite ar putea dura mai mult decât se credea anterior.
Astfel, prețurile au crescut cu 0.3% luna trecută, iar inflația a crescut cu 2.4% pe o bază anuală.
Nu este de aceea de mirare că preocuprările consumatorilor legate de creșterile de prețuri la alimente și servicii dau bătăi de cap politicienilor. În special democraților și Casei Albe, care urmăresc cu îngrijorare efectele pe care inflația le are asupra alegătorilor.
În cele două state swing menționate mai sus, Nevada și Arizona, problema creșterilor de prețuri este în particular una semnificativă în contextul competiției electorale dintre Biden și Trump.
Deocamdată, Trump este în fruntea opțiunilor de vot în ambele state. Astfel, conform datelor agregatorului de sondaje RealClearPolitics, republicanul îl conducea joi cu 7,7 puncte porcentuale pe liderul democrat în Nevada: Trump avea 48,7%, în timp ce democratul înregistra 41% din opțiunile de vot.
De asemenea, Trump avea un avans de 5,5% în fața lui Biden în Arizona: 47,5% la 42%.
În același timp, la nivel național, republicanul menținea joi un avans de două puncte în fața liderului de la Casa Albă: 47,1% pentru Trump și 45,1% pentru Biden.
Este greu de spus cate din aceste cifre sunt rezultatul îngrijorării americanilor față de prețurile mari la alimente și alte produse. Cert este însă că ele joacă un rol major, iar Casa Albă este conștientă de acest lucru. Eforturile de blocare a mega fuziunii de pe piața alimentelor este parte a strategiei celor din Team Biden de a oferi un respiro necesar consumatorilor (și alegătorilor) americani. Este interesant de urmărit cum se va termina această sagă comercial-electorală și cum va influența ea rezultatul votului din 5 noiembrie pentru Biroul Oval.
