Aceasta în contextul creșterii costurilor cu energia, gazele și combustibilii, transmite președintele Federației Patronale Române din Industria Alimentară - Romalimenta, Aurel Popescu.
'Creșterea de 10% în 2026 față de 2025 a fost normală până acum, pentru că TVA a crescut și s-a liberalizat energia. Dar acum lucrurile sunt total diferite de o normalitate.
Suntem chiar departe de o normalitate și față de toate statele. Toate statele au luat măsuri în așa fel încât să contracareze creșterea aceasta de prețuri la carburanți, iar noi, de la 1 aprilie, avem și creșterea de preț la gaze.
Acum se înregistrează niște creșteri de la o zi la alta, mai ales pe zona aceasta de energie - gaze, energie electrică și combustibil. Nu avem ce face decât să le contabilizăm și, după Paște, o să ieșim și o să ajustăm prețurile în așa fel încât să putem rezista în piață.
Nu avem altă soluție', a declarat, pentru Agerpres, Aurel Popescu.
Președintele Romalimenta a criticat lipsa unor măsuri eficiente din partea autorităților, în condițiile în care alte state au intervenit pentru a limita impactul scumpirilor.
'Guvernul nu ia măsuri în pas cu tot ce se întâmplă la nivel mondial. Statul încasează bani în plus, iar noi cheltuim mai mult și vrem să ținem inflația pe loc. Nu o să o ținem niciodată, pentru că ne obligă produsul să modificăm prețurile. După părerea mea, nu știm să administrăm. Mediul de afaceri nu este băgat în seamă. Autoritățile se întâlnesc cu noi ca să bifeze că s-au întâlnit, spun că au luat act, dar fac tot ce știu ei. Am avut întâlnire și cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, am avut și întâlnirea tripartită Guvern-Patronate-Sindicate, cu premierul, care a notat și atât', a subliniat reprezentantul federației din industria alimentară.
În opinia sa, impactul măsurii adoptate de Guvern privind reducerea accizei la motorină este unul limitat și volatil, având în vedere că o scădere de 30 de bani poate fi rapid anulată de fluctuațiile pieței internaționale.
'Nu e o măsură care să satisfacă mediul de afaceri. 30 de bani este de la o zi la alta, mai trag americanii două rachete și crește prețul cu 40 de bani', a adăugat acesta.
În acest context, organizația patronală a înaintat mai multe propuneri autorităților pentru a menține prețurile actuale la alimente, precum: extinderea facilităților pentru transportatori și pentru vehiculele sub 7,5 tone utilizate în distribuția alimentelor, reducerea treptată a accizelor și a Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) pentru a compensa costurile suplimentare și acces la gaze la prețuri competitive pentru industria alimentară.
'Fiecare sub-ramură a industriei alimentare are o flotă proprie de mașini - carne, lapte, pâine - avem mașini specializate de transport produse, iar aceste mașini sunt cu gabarit mai mic pentru a putea face distribuția în sutele de magazine care sunt în orașe, însă în orașe nu ai voie să circuli cu o mașină de 7,5 tone. Și pentru că hotărârea cu distribuitorii se referă numai la mașini de peste 7,5 tone, atunci am rugat să se schimbe HG 1094/2025, unde e această prevedere de 7,5 tone, și să se facă de la 2,4 tone, astfel încât și mașinile specializate de alimente să intre în această jurisdicție. De asemenea, am propus să se reducă acciza și TVA-ul treptat, în așa fel încât să acopere aceste cheltuieli suplimentare, aceste costuri care nu erau prevăzute în buget, iar prețul să rămână același. Dacă s-ar dori să se facă ceva pentru industria alimentară, ar mai trebui să avem și prețuri accesibile la gaze. Trebuie să facem aceste lucruri, dacă vrem să dăm alimente bune și românești oamenilor', a atras atenția Aurel Popescu.
În ciuda dificultăților, președintele Romalimenta a subliniat că industria alimentară poate asigura necesarul de produse pentru piață. 'Nu cred că ne vom confrunta cu penurie de alimente. Noi să avem energie ca să putem produce. Avem materii prime, avem de toate, fără probleme, dar, repet: să avem energie ca să putem produce. Oricum, noi producem produsele pe care le solicită populația, indiferent de costurile care sunt, dar toate costurile le băgăm în prețul de vânzare', a punctat șeful Romalimenta.
În ceea ce privește zona de morărit și panificație, Popescu a menționat că efectele creșterilor de prețuri sunt deja vizibile în consum, unde s-a consemnat o scădere de 3,5- 4%.
'Avem o scădere a consumului de circa 3,5-4%. Asta arată că puterea de cumpărare a scăzut și oamenii sunt mai atenți la cheltuieli. În opinia mea, este o scădere destul de mare față de media anilor anteriori, care semnifică faptul că puterea de cumpărare a scăzut și oamenii sunt mai atenți, dar, din punct de vedere al risipei alimentare, este un avantaj', a mai spus președintele Romalimenta, care este, de asemenea, și președinte al Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase - Rompan.
Având în vedere apropierea sărbătorilor pascale, când cozonacii și pasca nu lipsesc de pe masa românilor, președintele Romalimenta a declarat că patiserii estimează o cantitate ușor mai mică de astfel de produse față de cea din perioada sărbătorilor de iarnă.
'Mergem pe cantitatea solicitată de către marile magazine și de către populație, care însumează circa 7 milioane de cozonaci, mai puțin decât la Crăciun, pentru că de Crăciun și de Anul Nou au fost mai multe sărbători, iar cererea a fost un pic mai mare, dar menținem prețul pe care l-am avut în perioada sărbătorilor de iarnă și nu modificăm nimic. Modificările vor fi, eventual, după trecerea sărbătorilor pascale. În momentul de față, avem deja o creștere a costurilor de 6,5%, vedem, după sărbători, care mai sunt influențele, le adunăm și o să luăm decizia, fiecare antreprenor când consideră că nu mai poate rezista', a afirmat Aurel Popescu.
Acesta a adăugat că exportul de cozonaci 'merge foarte bine' și, până în prezent, nu s-a confruntat cu probleme de transport din cauza conflictului din Iran.
Industria alimentară din România este unul dintre cei mai mari angajatori din economie, cu aproximativ 200.000 de salariați și o cifră de afaceri de peste 30 de miliarde de euro.
Romalimenta reprezintă majoritatea asociațiilor și patronatelor din industria alimentară și a băuturilor, alături de companii procesatoare românești și străine.
Din această lună, prețul gazului nu mai este plafonat.
Dacă pentru consumatorii casnici va exista un tarif reglementat, pentru agenții economici începe o perioadă dificilă. De la 1 aprilie 2026, companiile vor plăti prețul contractual stabilit între furnizor și consumator.
Acest lucru îi va obliga pe agenții economici să crească prețurile, avertiza recent analistul economic Adrian Negrescu.
După creșterea cu 30% a prețului carburanților, de la începutul lunii aprilie va fi eliminată plafonarea prețului la gaze pentru agenții economici. Asta înseamnă, facturi mai mari pentru gazul consumat începând cu luna următoare. Creșterea din facturile agenților economici se va regăsi în prețurile pe care românii le vor plăti la raft pentru produsele alimentare, dar și pentru produse non-alimentare.
”Va fi o explozia prețului la gaze pentru agenții economici, în condițiile în care statul a eliminat practic orice facilitate pentru producătorii români, pentru cei care realizează ceva în țara asta”, avertizează analistul economic Adrian Negrescu, într-o declarație pentru G4Food.
Adrian Negrescu: Urmează un val de scumpiri, de la simplu covrig copt într-un cuptor cu gaze, până la industria medicamentelor, industria materialelor plastice
Piața este tensionată din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Prelungirea conflictului în zonă și blocajul existent în Strâmtoarea Ormuz a dus la scumpirea gazului, iar lucru acesta crează îngrijorare pe toate planurile.
Acest lucru va duce la noi creșteri de prețuri în toate domeniile, inclusiv în cel agroalimentar. Românii vor resimți din plin și scumpirea carburanților, dar și a gazelor.
”Creșterea prețului la gaze va fi una semnificativă pe bursa română de mărfuri. Deja vedem o creștere cu 60% a prețurilor. Iar asta se va traduce într-un val de scumpiri, de la simplu covrig copt într-un cuptor cu gaze, până la industria medicamentelor, industria materialelor plastice și toate celelalte activități care necesită gaze și pentru care guvernul practic nu are în momentul de față nici o soluție”, a mai spus analistul Adrian Negrescu.
Furnizorii de gaze naturale au fost obligați din 29 ianuarie, în baza unui ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) elaborat în decembrie 2025, să își informeze toți clienții, casnici și non-casnici, că, de la 1 aprilie ia sfârșit actuala schemă de plafonare a prețurilor finale și urmează să fie aplicate prețurile prevăzute de contractele de furnizare.
Numai că, în ceea ce îi privește pe consumatorii casnici, urma să decidă, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență lansat atunci în dezbatere, că lucrurile nu vor sta așa, fiind gândit un nou sistem de reglementare a prețurilor finale pentru populație, în baza căruia casnicii ar urma să plătească prețuri pe kWh mai mici decât plafonul actual, de 0,31 lei/kWh, precum și față de prețurile contractuale din prezent, în cazurile în care acestea sunt mai mari decât plafonul.
Profit.ro semnalase că furnizorii au fost obligați ca, până pe 2 martie, să trimită gospodăriilor populației informații care, cel mai probabil, se vor dovedi inexacte, de natură să creeze confuzie și panică. Unii dintre ei menționau deja în informări existența proiectului de ordonanță de urgență.
Între timp, ordonanța de urgență care înlocuiește, de la 1 aprilie, actuala plafonare la 0,31 lei/kWh a prețului final la gaze naturale pentru populație cu o nouă reglementare a fost adoptată de Guvern și publicată în Monitorul Oficial.
Esența noii reglementări, care va fi în vigoare până la primăvara viitoare (31 martie 2027), este menținerea unui preț angro reglementat cu care producătorii interni sunt obligați să le vândă furnizorilor volumele necesare pentru asigurarea consumului clienților casnici și al centralelor de producție de energie termică, precum și pentru umplerea depozitelor subterane de înmagazinare la minimum 90% din capacitate cu volume destinate acelorași 2 tipuri de clienți menționate.
Acest preț angro reglementat la producător, care reprezintă grosul prețului final de furnizare, scade cu 8,3% de la 1 aprilie, de la nivelul actual de 120 lei/MWh la 110 lei/MWh.
Cantitățile vândute la preț reglementat sunt scutite de supraimpozitarea specifică aplicată producătorilor de gaze, atât onshore, cât și offshore, iar redevențele sunt calculate la prețul de referință de 110 lei/MWh.
Ordonanța de urgență stipulează că prețul final facturat de către furnizori consumatorilor casnici va fi valoarea cea mai mică dintre prețul contractual pe care aceștia îl au în prezent și prețul final calculat pe bază de costuri prin metodologia prevăzută de actul normativ, având ca elemente principale: prețul angro reglementat la producători de 110 lei/MWh, marja reglementată la furnizori de 15 lei/MWh și limitarea dezechilibrelor incluse în prețul final la cel mult 10% din contravaloarea gazelor naturale destinate populației și CET-urilor. Autoritățile au promis că, în niciuna dintre variante, nu se va depăși actualul plafon de 0,31 lei/kWh, însă marea necunoscută rămâne costul gazelor pe care furnizorii vor fi nevoiți să le achiziționeze din import, în principal de pe piețele spot, în momentele în care producția internă va fi insuficientă pentru acoperirea necesarului de consum al populației și CET-urilor.
