Agrana, cel mai mare producător de zahăr din România, și-a propus că crească în acest an cantitățile procesate în cele două fabrici, din Roman și Buzău. Compania atenționează însă că fermierii - care asigură materia primă, sfecla de zahăr - au nevoie de sprijin din partea statului pentru a reduce diferențele de randamente și calitate față de competitorii din UE.
“Sectorul de producere a zahărului este un domeniu vital pentru industria alimentară și reprezintă una dintre puținele activități economice din România care asigură întreg lanțul și valoare adaugată în țară - din câmp pe masă. Într-o piață extrem de competitivă, producția de zahăr este strâns legată de eficiența agricolă a producătorilor de sfeclă”, a declarat pentru Profit.ro Emilian Dobrescu, Economic Affairs, General Representative Agrana.
Fermierii trebuie să fie sprijiniți prin subvenții, împrumuturi și scutiri de impozite, impunându-se totodată refacerea și dezvoltarea sistemelor de irigații și investiții în dezvoltarea rurală: drumuri, cale ferată, porturi, sistemele de gaze, electricitate sau canalizare, potrivit reprezentantului Agrana.
Compania a investit în ultimii trei ani aproape 10 milioane de euro pentru îmbunătățirea sistemelor logistice și creșterea eficienței în producție. Un alt proiect de reducere a consumului de energie, în valoare de circa 1 milion de euro, va fi implementat în acest an la fabrica din Roman.
Agrana vrea să-și consolideze poziția de lider pe piața zahărului și și-a propus să mențină suprafețele cultivate cu sfeclă de către fermierii parteneri și să îmbunătățească randamentele agricole, pentru o creștere a cantităților de zahăr procesate în fabricile din Roman și Buzău. Totodată, Agrana are planificate pentru acest an campanii de cel puțin 3-4 luni de procesare continuă de zahăr brut din trestie.
În 2019, cel mai recent an pentru care există date, Agrana România a avut o cifră de afaceri de 600 de milioane de lei (126,44 milioane euro) și un profit net de 9,8 milioane lei.
Pandemia indusă de virusul COVID 19 a afectat industria alimentară prin măsurile de carantinare și limitare a mișcării forței de muncă, cât și prin închiderea totală sau parțială a unor canale de consum, precum HoReCa și industria ospitalității. Efectul asupra consumului de zahăr a fost imediat, dar gătitul acasă și livrarea la domiciliu au preluat o parte din ceea ce asigura HoReCa.
“Din fericire, materia primă agricolă, sfecla de zahăr, este o cultură cu un grad mare de mecanizare și nu a fost afectată semnificativ de lipsa forței de muncă în agricultură, permițând fermierilor și procesatorilor să deruleze campaniile de recoltare și procesare în condiții aproape normale”, spune Dobrescu.
Compania și-a adaptat procedurile și îmbunătățit lanțurile logistice și de aprovizionare, astfel că a putut asigura o producție și livrare constantă de zahăr.
Dobrescu a mai spus că recuperarea economică și reluarea consumului și comerțului sunt și vor fi asimetrice, depinzând de ratele de vaccinare, infrastructura esențială și de noile “valuri” și tulpini ale pandemiei.
În 1990, România avea peste 30 de fabrici de zahăr, dar între timp numărul lor a scăzut dramatic. Ministerul Agriculturii recunoștea, anul trecut, doar trei producători: Agrana (cu sucursalele Roman și Buzău), Antrepriza Zahăr Bod și Tereos.
Agrana România face parte din grupul austriac cu același nume și deține 2 fabrici de zahăr, cu o producție cumulată de peste 100.000 de tone, și o unitate de producție a amidonului, la Țăndărei.
La nivel international, Agrana are 9.400 de angajați, 56 unități de producție și venituri anuale de circa 2,5 miliarde de euro, fiind – pe segmentul zahărului – cel mai mare producător din Europa Centrală și de Est.
