Sute de români îndreptățiți să primească despăgubiri în bani de la bugetul public pentru imobile naționalizate de regimul comunist sau pentru pierderi de bunuri deținute în Bulgaria, Basarabia și Bucovina ca urmare a celui de-al doilea război mondial au ajuns să fie, concomitent, datori la stat și executați silit de ANAF, pentru aceleași sume.
Este vorba de persoane care au dreptul la despăgubiri în temeiul legilor din domeniul restituirii proprietății, respectiv Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, și Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.
"Motivele pentru care s-a ajuns în această situație sunt imputabile, în bună măsură, și statului, care nu a reușit să respecte termenele și procedurile de plată pe care și le-a asumat în materia acordării despăgubirilor", se arată într-un document al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). Legislația primară privind termenele și condițiile de plată a despăgubirilor a fost modificată în timp de mai multe ori, din cauza constrângerilor bugetare ale statului.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Astfel, circa 600 de persoane aflate în această situație au dat în judecată ANRP pentru întârzierea plății despăgubirilor, datorată nealocării de fonduri suficiente de la buget către Autoritate, și au avut câștig de cauză, încasându-și sumele cuvenite prin executarea silită a Autorității. Problema este că, ulterior, ANRP a contestat cu succes aceste executări silite, astfel că respectivele persoane trebuie acum să restituie sumele primite și sunt urmărite de ANAF în acest scop.
"În vederea obținerii sumelor datorate cu titlu de despăgubire de statul român, unii dintre beneficiarii celor două tipuri de despăgubiri au apelat la calea executării silite și, după încuviințarea dată de instanțele de judecată, au poprit conturile ANRP și au încasat sumele astfel urmărite. În cele mai multe dintre cazuri, în afara sumelor datorate de statul roman, au fost încasate sume derivate din actualizarea creanțelor și din cheltuieli de executare. ANRP a contestat în instanță executările silite și, după procese care au durat în medie doi ani, beneficiarii executărilor silite au fost obligați să restituie sumele încasate", se arată într-un document al Autorității.
Potrivit sursei citate, între data la care beneficiarii au încasat despăgubirile prin executare silită și data la care instanțele de judecată i-au obligat, în mod definitiv, la restituirea sumelor încasate, au trecut, în medie, aproximativ doi ani.
"Multe dintre persoanele aflate în această situație, fiind în același timp creditori ai statului și debitori ai ANRP, solicită identificarea unei soluții de compensare a creanțelor, având în vedere imposibilitatea de a se conforma de bunăvoie obligațiilor stabilite de instanță în sarcina lor. În acest moment, la solicitarea ANRP, ANAF a demarat procedurile de executare silită pentru recuperarea creanțelor de la 277 de persoane. Concomitent, aceste persoane au creanțe în raport cu statul român, stabilite prin acte administrative, care nu depășesc suma de 1.000.000 lei per dosar. Pe rolul instanțelor judecătorești se află alte 320 de litigii având ca obiect întoarcerea executării silite, obligație care ar privi, în medie, 3 persoane pentru fiecare dosar. Și aceste persoane pot ajunge în situația de a fi urmărite de ANAF. în procedura executării silite", se precizează în document.
Pentru rezolvarea problemei, a fost elaborat un proiect de OUG în care se propune instituirea unei proceduri care să stingă creanțele reciproce existente între persoanele cărora li s-a stabilit dreptul la despăgubiri și statul român. Asta pentru că a intervenit un blocaj în procedura de emitere a titlurilor de plată pentru respectivele despăgubiri: acestea nu pot fi emise decât după ce beneficiarii restituie către ANRP sumele pe care, potrivit deciziilor instanțelor, le-au încasat necuvenit de la Autoritate, prin executare silită.
Proiectul prevede că compensarea sumelor pe care persoanele îndreptățite la despăgubiri le datorează ANRP cu sumele pe care statul le datorează în baza actelor administrative emise cu titlu de despăgubire va stinge obligațiile reciproce, inclusiv cele derivate din actualizarea creanțelor și penalitățile aferente acestora.
Compensarea creanțelor va fi posibilă doar cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
- cererea de compensare să fie depusă la ANRP în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență sau a rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus întoarcerea executării silite;
- creanța stabilită prin actul administrativ emis cu titlu de despăgubire să nu depășească 1.000.000 lei;
- persoanele care solicită compensarea să restituie, dacă e cazul, diferența dintre suma datorată și suma pe care o au de încasat, în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii de compensare.
În termen de 10 zile de la data primirii cererii de compensare, ANRP va comunica solicitantului diferența rezultată din compensarea creanțelor reciproce.
În vederea stabilirii diferenței dintre creanța statului și creanța persoanei, vor fi avute în vedere, pe de o parte, sumele cu privire la care instanțele de judecată au dispus întoarcerea executării silite și restituirea, iar, pe de altă parte, sumele cuprinse în actele administrative emise cu titlu de despăgubire.
Compensarea se va constata prin decizie a președintelui A.N.R.P., care va fi comunicată solicitantului în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii de compensare sau, după caz, a dovezii privind restituirea diferenței dintre suma datorată și suma de încasat.
În termen de 15 zile de la data comunicării deciziei privind constatarea compensării, solicitantul va trebui să transmită o declarație notarială prin care își exprimă acordul cu privire la condițiile compensării.
De asemenea, în termen de 15 zile de la data înregistrării declarației notariale mai sus menționate, A.N.R.P. va transmite unităților teritoriale ale A.N.A.F., în original, un exemplar al deciziei privind constatarea compensării.
După primirea deciziei privind constatarea compensării, A.N.A.F., prin unitățile sale teritoriale, va dispune încetarea sau, după caz, restrângerea măsurilor de executare silită întreprinse față de persoanele prevăzute în decizie.
Cererea de compensare va avea ca efect suspendarea de drept a procedurii de executare silită începută de A.N.A.F. prin unitățile sale teritoriale. Suspendarea va interveni doar dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:
a) cererea de compensare vizează creanțele reciproce care fac obiectul prezentului act normativ;
b) creanța stabilită prin actele administrative nu depășește suma de 1.000.000 lei.
După verificarea îndeplinirii acestor condiții, în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii de compensare, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților va solicita unităților teritoriale ale A.N.A.F. să ia act de suspendarea de drept a procedurii de executare silită începute.
Pe perioada suspendării executării, vor rămâne în ființă toate măsurile asiguratorii instituite anterior intrării în vigoare a ordonanței de urgență.
