În al doilea trimestru al acestui an, locuințele disponibile spre vânzare în România s-au scumpit, în medie, cu 3,1% (creșterea fiind una similară cu cea consemnată în perioada similară din 2016, respectiv 3%). Deși semnificativ, avansul din T2 2017 este mai redus decât cel ce a avut loc în primele trei luni ale anului, respectiv 4%.
Prețurile locuințelor din România se află pe un trend ascendent constant de 12 trimestre – sau trei ani – încoace. Din al doilea trimestru din 2014, când a avut loc ultima scădere, așteptările proprietarilor s-au majorat, în medie, cu 2,5% trimestrial. De menționat este însă că, în anii premergători crizei economice, media trimestrială de creștere a prețurilor era de 7,9%, arată datele centralizate de Analize Imobiliare.
În ceea ce privește valorile de tranzacționare însă, cele mai recente date publicate de Eurostat (T1 2017 față de T1 2016) relevă o creștere anuală de 5,1% pentru piața rezidențială locală. De menționat că acest avans este mai accentuat decât cel consemnat la nivelul Uniunii Europene în același interval mde timp, acesta din urmă cifrându-se la 4,5%.
Situația în marile orașe
Cu o valoare de 1.330 de euro pe metru pătrat, Cluj-Napoca continuă să ocupe cel dintâi loc în clasamentul celor mai mari prețuri (medii) solicitate pentru apartamentele scoase la vânzare în marile orașe; pretențiile vânzătorilor din orașul de pe Someș s-au majorat, de altfel, cel mai mult în al doilea trimestru din 2017, respectiv cu 4,9%. Pe locul al doilea în top se situează Bucureștiul, cu un preț mediu de 1.240 de euro pe metru pătrat util și un avans de 3,4% în ultimele trei luni.
Distanța dintre cele două mari orașe ale țării s-a diminuat însă în ultimele 12 luni, dat fiind că prețurile au crescut mai mult în Capitală decât în Cluj-Napoca – 12,9% față de 11,7%.
După un avans de 4% în T2 2017 și, respectiv, de 8,3% în ultimul an, Constanța a ajuns la o medie de 1.020 de euro pe metru pătrat util, alăturându-se astfel celorlalte trei orașe ale țării în care prețul cerut pentru un apartament depășește pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat util.
Prețurile apartamentelor din Brașov și Iași s-au majorat cel mai puțin atât în ultimul trimestru, cât și în ultimele 12 luni, situându-se acum la 950 și, respectiv 920 de euro pe metru pătrat util. mTimișoara a înregistrat în cel de-al doilea trimestru un avans de 3,5%, ajungând la un preț mediu pe metru pătrat de 1.080 de euro.
Situația în reședințele de județ
Dintre reședințele de județ ale țării, cele mai mari prețuri solicitate pentru apartamentele disponibile spre vânzare pot fi găsite în cele patru centre regionale cu valori de peste 1.000 de euro pe metru pătrat: Cluj-Napoca, București, Timișoara și Constanța. În mod interesant, foarte aproape de acest prag se situează Craiova – după un salt de 8% în ultimul trimestru, capitala Olteniei a ajuns la o medie de 980 de euro pe metru pătrat, surclasând astfel Brașovul și Iașiul. La polul opus, cele mai maccesibile reședințe de județ rămân Reșița și Giurgiu – aici, un apartament poate fi achiziționat, în mmedie, cu 440 și, respectiv, 450 de euro pe metru pătrat util.
În cel de-al doilea trimestru al anului, cele mai semnificative creșteri de preț au avut loc în Sfântu Gheorghe (+8,5%, până la 550 de euro pe metru pătrat util), Oradea (+8,3%, până la 840 de euro pe metru pătrat util) și, desigur, Craiova (+8%, până la 980 de euro pe metru pătrat util). De notat aici este msituația orașului Oradea, unde prețurile s-au majorat cu 10% și în primul trimestru al anului.
Spre deosebire de primele trei luni din 2017, când scăderi de preț au avut loc în câteva orașe dintre cele analizate, doar Vasluiul se încadrează acum în această categorie (cu un declin de 3,3%, până la 600 de euro pe metru pătrat).
În Capitală, cartierele cu cele mai ridicate prețuri pe piața apartamentelor rămân cele din zona de centru-nord a orașului, unde pretențiile vânzătorilor depășesc valoarea de 1.500 de euro pe metru pătrat util, apropiindu-se, în unele cazuri, chiar de pragul de 3.000 de euro pe metru pătrat. Astfel, o locuință poate fi achiziționată, în medie, cu 2.670 de euro pe metru pătrat util în Kisele și Aviatorilor, cu 2.390 de euro pe metru pătrat util în Herăstrău și Nordului și, respectiv, cu 2.050 de euro pe metru pătrat util în Dorobanți și Floreasca. În ciuda majorărilor din ultimul trimestru, în București se găsesc încă zone cu prețuri de până la 1.000 de euro pe metru pătrat util, printre care Ghencea (890 de euro pe metru pătrat), Rahova (890 de euro pe metru pătrat), Giulești (940 de euro pe metru pătrat) sau Giurgiului (970 de euro pe metru pătrat). Deși apartamentele din cel mai mare oraș al țării s-au apreciat, per ansamblu, cu 3,4% în al doilea trimestru din 2017, în anumite cartiere au avut loc variații cu mult peste această medie.
Cel mai semnificativ exemplu este zona Parcul Carol (Cantemir–Mărășești), unde prețurile au sărit cu 16,7% pe parcursul a trei luni, până la 1.620 de euro pe metru pătrat util (nivel foarte apropiat de cel valabil în zona Unirii). Creșteri importante, de sub 10% însă, au fost înregistrate și în Giurgiului (7,9%), Griviței și Gara de Nord (6,6%), Dorobanți și Floreasca (6,2%) și Dristor împreună cu Vitan Vechi (6,1%). În mod interesant, unele zone ale Capitalei au consemnat și scăderi de preț în perioada analizată: -3,1% în Cotroceni, -1% în Ștefan cel Mare, 0,5% în Pipera și -0,4% în Ferdinand.
Cererea pentru proprietăți rezidențiale de vânzare
Comparativ cu cele trei luni anterioare, interesul pentru proprietățile rezidențiale disponibile spre vânzare în cele mai mari șase orașe ale țării s-a mai diminuat. Astfel, după un avans de 36% în primul trimestru din 2017, în cel de-al doilea, cererea s-a diminuat, per ansamblu, cu 13%.
Tendința este valabilă pentru toate piețele analizate, cel mai mare declin (-20%) având loc în Cluj-Napoca, iar cel mai mic (-4%) în Brașov. Important de menționat este însă că, raportat la perioada similară a anului trecut, interesul cumpărătorilor se înscrie, în mod limpede, pe un curs ascendent în toate piețele analizate – acestea au consemnat, cumulat, o creștere medie de 30% în intervalul menționat. În ultimele 12 luni, cererea s-a majorat cu peste 50% în trei centre regionale: cel mai semnificativ avans a avut loc în Iași (+70%), iar pe următoarele locuri s-au situat Brașovul (+68%) și Constanța (+51%).
Apartamente și case nou vs. vechi
În ceea ce privește preferințele potențialilor cumpărători, piața nouă tinde să câștige teren, dat fiind că 57% dintre clienții din marile orașe ale țării s-au arătat interesați de apartamente și case nou-construite în primul trimestru.
Cererea este îndreptată cu precădere spre acest tip de unități locative în trei dintre centrele regionale analizate: mIași (70%), Cluj-Napoca (63%) și București (61%); în celelalte trei orașe, minteresul pentru locuințele vechi este cel majoritar, chiar dacă nu reușește să depășească pragul de 60%, ajungând la 59% în Brașov, la 57% în Constanța și, respectiv, la 53% în Timișoara.
La capitolul ofertă, numărul proprietăților rezidențiale (atât apartamente, cât și case) disponibile spre vânzare în marile orașe ale țării s-a majorat, per ansamblu, cu 3% în ultimul trimestru față de cel anterior. Numărul anunțurilor a crescut în Cluj-Napoca (+7%), Iași (+5%), București (+4%) și Timișoara (+3%), dar a scăzut în Constanța (-5%) și Brașov (-4%). Raportat la perioada similară a anului trecut însă, se observă o scădere generală a ofertelor disponibile în piață, cu o medie de 31% per total. Cel mai mare recul a avut loc în Constanța (-39%), orașul de la malul mării fiind urmat de Brașov (-36%), București (-32%), Timișoara (-31%), Iași (-26%) și Cluj-Napoca (-25%).
Din punctul de vedere al ofertelor nou introduse pe piață, în cele șase centre regionale analizate a avut loc un avans mmediu de 12% în trimestrul al doilea față de cel anterior.
Cele mai mari creșteri au fost consemnate în Iași (+24%), Cluj-Napoca (+21%) și București (+11%), în timp ce pe piața mbrașoveană au fost introduse tot atâtea anunțuri ca și în mtrimestrul trecut. În ultimul trimestru, numărul de oferte noi din marile orașe a fost, per ansamblu, cu 12% mai mic decât cel înregistrat în perioada similară a anului anterior. Din acest punct de vedere, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Constanța (-22%), Brașov (-20%), București (-15%) și Cluj-Napoca (-13%).
Numărul de proprietăți existente la vânzare în marile orașe
La capitolul ofertă, numărul proprietăților rezidențiale (atât apartamente, cât și case) disponibile spre vânzare în marile orașe ale țării s-a majorat, per ansamblu, cu 3% în ultimul trimestru față de cel anterior. Numărul anunțurilor a crescut în Cluj-Napoca (+7%), Iași (+5%), București (+4%) mși Timișoara (+3%), dar a scăzut în Constanța (-5%) și Brașov (-4%). Raportat la perioada similară a anului trecut mînsă, se observă o scădere generală a ofertelor disponibile în piață, cu o medie de 31% per total. Cel mai mare recul a mavut loc în Constanța (-39%), orașul de la malul mării fiind urmat de Brașov (-36%), București (-32%), Timișoara (-31%), mIași (-26%) și Cluj-Napoca (-25%).
Din punctul de vedere al ofertelor nou introduse pe piață, în cele șase centre regionale analizate a avut loc un avans nmmediu de 12% în trimestrul al doilea față de cel anterior.
Cele mai mari creșteri au fost consemnate în Iași (+24%), Cluj-Napoca (+21%) și București (+11%), în timp ce pe piața mbrașoveană au fost introduse tot atâtea anunțuri ca și în mtrimestrul trecut. În ultimul trimestru, numărul de oferte noi din marile orașe a fost, per ansamblu, cu 12% mai mic decât cel înregistrat în perioada similară a anului anterior. Din acest mpunct de vedere, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Constanța (-22%), Brașov (-20%), București (-15%) și Cluj-Napoca (-13%).
Numărul de proprietăți existente la închiriere în marile orașe
Comparativ cu segmentul vânzărilor de locuințe, cel al închirierilor a suportat variații vizibil mai reduse din perspectiva volumului de oferte. Astfel, numărul total de anunțuri de case și apartamente disponibile spre închiriere în marile orașe a consemnat un avans de 2% în ultimul trimestru față de cele trei luni anterioare și, respectiv, un recul de 3% comparativ cu perioada similară a anului
precedent.
Raportat la primul trimestru din 2017, numărul ofertelor a crescut în Cluj-Napoca (+13%), Iași (+5%), Brașov (+5%) și mTimișoara (+4%), dar a stagnat în București și a scăzut în Constanța (-7%). În ultimele 12 luni, oferta s-a majorat în Iași (+14%), Brașov (+9%) și Constanța (+9%), dar s-a
diminuat în Cluj-Napoca (-9%), București (-7%) și mTimișoara (-3%).
La capitolul oferte nou listate pe piață în ultimul trimestru, statisticile realizate de Analize Imobiliare relevă o scădere mde 1% față de primele trei luni din 2017, pe de o parte, și un avans de 5% față de perioada similară a anului precedent, pe de altă parte. Față de Q1 2017, numărul anunțurilor de închiriere a scăzut în București (-4%) și Brașov (-7%), dar a crescut în Cluj-Napoca (+11%), Constanța (+6%), Iași (+4%) și Timișoara (+1%). Comparativ cu trimestrul al doilea din 2016, oferta pe închirieri s-a majorat în Constanța (+33%), mIași (+25%), Timișoara (+17%) și Brașov (+8%), a stagnat în mBucurești și s-a diminuat în Cluj-Napoca (-2%).
Locuințe construite în România pe regiuni 2017-T1 vs 2016-T1
În perioada analizată, volumul livrărilor de locuințe s-a redus în majoritatea regiunilor de dezvoltare ale țării. Pe primul loc în clasamentul celor mai mari scăderi se situează regiunea de Vest (cu un minus de 36,3%, de la 1.079 la 687 de unități predate), aceasta fiind urmată de mzona de Nord-Est (-31,8%, de la 2.321 la 1.584 de locuințe), de București-Ilfov (-26,8%, de la 2.107 la 1.542 de unități), mde Sud-Muntenia (-12,1%, de la 1.093 la 961 de case), de regiunea Centru (-2%, de la 1.573 la 1.542 de unități) și de zona de Sud-Est (-0,9%, de la 1.302 la 1.290 de locuințe finalizate). Pe de altă parte, creșteri ale volumului de unități locative finalizate în primul trimestru au fost înregistrate în mdoar două regiuni ale țării, respectiv zona de Nord-Vest (+22,2%, de la 1.553 la 1.897 de case) și Sud-Vest-Oltenia (+3,4%, de la 562 la 581 de locuințe).
