Curtea de Apel București a decis confiscarea de la firmele controlate indirect de omul de afaceri Puiu Popoviciu și revenirea în proprietatea statului român a terenului de 224 de hectare din Băneasa pe care se află IKEA, mall-ul Băneasa, un ansamblu rezidențial și alte spații comerciale și imobiliare, dar și sediul Ambasadei SUA, în procesul civil de recuperare a prejudiciilor din dosarul Ferma Băneasa, în care Popoviciu, aflat la Londra, a fost condamnat definitiv în 2017 la 7 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu și dare de mită.
Instanța a mai hotărât și sesizarea DNA, precum și a organelor antifraudă românești și europene, pentru o posibilă deturnare de fonduri UE la investiția prin care Primăria Capitalei a dotat cu utilități zona în care se află investițiile lui Popoviciu.
"În temeiul dispozițiilor art. 267 din Codul penal, dispune sesizarea organelor de urmărire penală Departamentul pentru luptă antifraudă (DLAF), oficiul European de luptă antifraudă al Uniunii Europene (OLAF), DNA, cu privire la infracțiunea de deturnare de fonduri europene referitoare la proiectul Primăriei Municipiului București, privind zona de Nord a Municipiului București, privind reabilitarea și amenajarea aducțiunii de apă, preluare apă pluvială și apă menajeră – canal, racordare la rețeaua de gaze, racordare la rețeaua electrică și constituirea de căi de acces și drumuri, precum și realizarea altor facilități, în vederea cercetării și urmăririi penale cu privire la faptele și persoanele ce au legătură cu respectivul proiect".
Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Proiectul a fost inițiat în mandatul de primar al Capitalei al lui Traian Băsescu și prevedea accesarea de fonduri prin programul Coeziune Economică și Socială PHARE 2001-2002. Terenurile pe care s-au construit utilitățile și drumurile au fost donate Municipiului București de către Băneasa Investments SA, firmă controlată indirect de Popoviciu. Acum, instanța de judecată a anulat respectivele contracte de donație.
"Pentru edificarea noilor construcții, a fost necesară obținerea unor aprobări, planuri urbanistice generale, planuri urbanistice zonale, care prevedeau construirea de drumuri, legături de acces, intrări-ieșiri la rețeaua de drumuri existente. Totodată, era necesar ca terenul respectiv să poată fi conectat la toată infrastructura existentă, să aibă acces la sursele de electricitate, de gaze, de apă și canal, pentru edificarea construcțiilor respective. Deoarece valoarea acestor lucrări era deosebit de mare și semnificativă, au fost întreprinse acțiuni prin care acestea urmau să fie realizate de către Primăria Generală a Municipiului București. Această instituție a accesat fonduri europene și a contribuit, astfel, la realizarea proiectului aflat în desfășurare pe suprafața de teren menționată anterior. În schimbul acestor lucrări, Primăria Municipiului București a primit, prin două acte de donație, deși acest lucru era ilegal, două suprafețe de teren, devenind astfel, în mod ilegal, proprietara de drept a acestora", arătau procurorii DNA în rechizitoriul dosarului Ferma Băneasa.
Articolul 267 din Codul Penal stipulează că "Funcționarul public care, luând cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă", iar "Când fapta este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda".
Popoviciu lua în calcul încă de anul trecut posibilitatea de a îi fi confiscat terenul din Băneasa, compania sa Băneasa Investments hotărând atunci "angajarea unor servicii în vederea elaborării unor documente de lucru în materie fiscală, financiar-contabilă, juridică, economică etc, având ca obiect identificarea unor recomandări și măsuri necesar a fi adoptate de societate în eventualitatea pierderii dreptului de proprietate asupra terenului aportat de acționarul Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, ca urmare a soluționării procesului ce face obiectul dosarului nr. 4445/2/2016 aflat pe rolul Curții de Apel București".
În august anul acesta, două firme înregistrate în Cipru și care dețin participații la mai multe companii prin care Popoviciu derulează proiecte imobiliare au înregistrat o plângere la adresa statului român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, acuzând România de încălcarea tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor semnat cu Republica Cipru în 1991.
"Cererea societăților își are temeiul în Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, ratificat prin Legea nr.30/1993. Acestea susțin faptul că Guvernul, organele de urmărire penală și instanțele judecătorești din România le-au prejudiciat investițiile prin afectarea activelor societăților române la care primele dețin acțiuni, în principal drepturile acestora asupra unor imobile din zona Băneasa. Sunt reclamate acțiunile Direcției Naționale Anticorupție în cadrul unui dosar penal în care a fost cercetat transferul unor drepturi asupra unui teren din zona Băneasa de către Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București și care s-a finalizat cu condamnarea, printre alții, a lui Alecu Ioan Niculae și Popoviciu Gabriel Aurel", a transmis în octombrie, la solicitarea Profit.ro, Ministerul Finanțelor Publice, care gestionează toate procedurile de arbitraj internațional în care este implicată România.
Potrivit sursei citate, Bladon Enterprises Ltd. și Germen Properties Ltd. consideră netemeinic sechestrul instituit asupra bunurilor societăților române aflate într-un parteneriat cu USAMV, societăți la care societățile cipriote dețin acțiuni.
"Investitorii susțin că România a încălcat tratatul mai sus menționat prin acțiuni de intervenție arbitrară și discriminatorie din partea organelor de cercetare penală, instanțelor de judecată și Ministerului Finanțelor Publice, care susține dreptul statului asupra terenului, aceste acțiuni reprezentând încălcări ale obligației de a acorda tratament just, echitabil și nediscriminatoriu investitorilor, a obligației de a asigura investitorilor accesul la justiție consacrate în tratat, precum și a obligației de a nu expropria investițiile în mod injust", se mai arată în răspunsul remis Profit.ro de către MFP.
Bladon Enterprises Ltd. controlează, printre altele, firma Belvedere Development, dezvoltatorul proiectului Belvedere Residences din zona Aviației. Firma cipriotă deține o participație și la compania Meteor Investiții Imobiliare, acționarul majoritar al Metav București, care administrează parcul industrial omonim din Capitală. Cealaltă firmă cipriotă reclamantă, Germen Properties Ltd., deține acțiuni la firme precum Comaliment, Herăstrău SA sau ASD Miorița.
Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv, în 2 august 2017, la șapte ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu și dare de mită în dosarul Ferma Băneasa, vizând fapte legate de tranzacționarea la un preț subevaluat a unui teren de 224 de hectare de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) București, prin care s-au produs prejudicii de peste 335 de milioane de lei statului și aproape 620 de milioane de lei USAMV.
Întrucât nu s-a prezentat la Poliție și nici nu a fost găsit de anchetatori pentru executarea pedepsei, Popoviciu a fost dat în urmărire internațională. El a fost reținut la Londra în 14 august 2017, după ce s-a prezentat împreună cu un avocat la Poliția londoneză, care l-a citat la adresa furnizată de către polițiștii români, după ce aceștia îl localizaseră pe omul de afaceri.
Ulterior, el a fost pus în libertate în schimbul unei cauțiuni de 200.000 de lire sterline, fiind obligat să poarte o brățară electronică de supraveghere. De asemenea, el este obligat să se prezinte 3 zile pe săptămână la secția de poliție din Londra.
În 17 august anul trecut, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că magistrații Curții de Apel București au trimis autorităților judiciare din Anglia mandatul european de arestare pe numele lui Puiu Popoviciu, ceea ce înseamnă că acestea au fost sesizate și vor decide în consecință.
Puiu Popoviciu este reprezentat inclusiv de către Louis Freeh, fost șef al FBI, care în 9 august 2017 a transmis un comunicat de presă în care se declara "profund dezamăgit" de decizia ICCJ în cazul clientului său, apreciind că sentința nu este susținută nici de fapte și nici de legislație.
În august 2018, Freeh a declarat pentru publicația americană Forbes că pentru România ar fi necesare o serie de măsuri pentru restabilirea statului de drept, cum ar fi "facilități pentru persoanele care au fost condamnate fără respectarea procedurilor juridice, pe baza probelor insuficiente sau nelegale sau în virtutea judecătorilor controversați menționați în protocoale", referința fiind la protocoalele încheiate de parchete și ÎCCJ cu SRI.
În mai anul acesta, magistrații Curții de Apel București au admis cererea avocaților lui Puiu Popoviciu de a trimite către DNA o adresă prin care sunt solicitate lămuriri privind implicarea SRI în dosarul Ferma Băneasa.
