Prețurile proprietăților din Suedia se confruntă cu o scădere serioasă, care ar putea fi chiar de 20% în 2023l în timp ce fostul guvernator al băncii centrale a țării avertizează asupra nivelurilor ridicate ale datoriilor populației, transmite CNBC.
Prețurile caselor în Suedia au crescut destul de predictibil în ultimul deceniu, susținute de ratele dobânzilor ultra-scăzute, într-un sistem în care aproximativ jumătate din creditele ipotecare ale oamenilor sunt finanțate cu dobânzi variabile, iar multe dintre celelalte cu dobânzi fixe pe termen scurt, scrie News.ro
Dar acum prețurile proprietăților scad. Și această scădere nu este surprinzătoare, având în vedere natura ”disfuncțională” a pieței, potrivit lui Stefan Ingves, care a condus Riksbank din Suedia din 2006 până în 2022.
”Am spus în mod persistent, în repetate rânduri, că nivelul datoriilor în sectorul gospodăriilor este mult prea mare și va fi o zi a judecății și, în cele din urmă, dobânzile vor crește, iar acum ratele au crescut”, a spus Ingves într-un interviu acordat la CNBC.
El a adăugat că gospodăriile trebuie să plătească mai mult, iar sensibilitatea ratei dobânzii... este mult mai mare”, ceea ce face ca un număr mare de gospodării suedeze să plătească dobânzi mai mari.
Efectul pandemic
În timpul pandemiei de Covid-19, prețurile caselor din Europa au continuat să crească, iar Suedia nu a făcut excepție. Cererea pentru proprietăți a crescut vertiginos, deoarece munca de acasă și preferința pentru vacanțele interne i-au determinat pe oameni să-și extindă spațiile.
În medie, prețurile locuințelor au crescut cu până la 30% față de nivelul pre-pandemic, din ianuarie 2020, potrivit Nordea Bank, deoarece Riksbank a început să cumpere obligațiuni ipotecare, încercând să reducă dobânzile și să aducă foc pe o piață imobiliară deja fierbinte.
Dar acum prețurile scad, semnificativ.
”Începând cu luna noiembrie, observăm că prețurile la nivel național au scăzut în Suedia cu 13% față de vârful din februarie. Aceasta este cea mai mare scădere a pieței imobiliare de când am avut o criză economică mare în anii nouăzeci”, a declarat Gustav Helgesson, analist la Nordea, pentru CNBC.
Creșterea dobânzilor băncii centrale
În 2022, banca centrală a Suediei a întreprins un ciclu agresiv de majorare a ratei dobânzii, care a ricosat pe piața imobiliară.
În februarie, Riksbank a semnalat că dobânda sa de politică monetară va rămâne neschimbată, la nivelul zero, și a prezis o eventuală creștere pentru a doua jumătate a anului 2024.
Dar, în următoarea declarație de politică monetară a băncii, doar trei luni mai târziu, dobânda a fost ridicată la 0,25%.
”Ei tocmai au trecut de la acea întâlnire la cea din aprilie și și-au început ciclul de drumeție”, a spus Helgesson pentru CNBC.
Dobânzile au continuat să crească pe tot parcursul anului 2022, trecând de la 0,25% la 0,75% în iulie, la 1,75% în septembrie și 2,5% în noiembrie.
”Acest lucru a luat prin surprindere multe gospodării... și cred că gospodăriile suedeze... s-au chinuit să se adapteze la acest ciclu și să prevadă aceste creșteri foarte rapide și dramatice ale dobânzilor Riksbank”, a spus Helgesson.
Emil Brodin, economist de la Institutul Național de Cercetări Economice, a spus că amploarea creșterilor de dobânzi a fost ”puțin mai mare decât se așteptau oamenii” și că ”au mers mai repede decât credeau oamenii”.
Helgesson a caracterizat schimbarea ca o corecție, mai degrabă decât spargerea unei bule, ”dar este o corecție dureroasă și foarte rapidă”, a adăugat el.
Thomas Veraguth, șeful strategiei imobiliare globale pentru UBS Wealth Management, a descris corecția drept ”o ajustare naturală care se explică în principal prin factori macroeconomici”.
Scădere de 20% a prețurilor în 2023?
O nouă creștere a dobânzii de politică monetară este anticipată pentru luna februarie, fiind anticipat că dobânda cheie va atinge 3%, determinând economiștii să prognozeze o nouă scădere a prețurilor proprietăților.
Nordea Bank estimează o scădere cu 20% a prețurilor locuințelor față de nivelul lor maxim.
”Acest lucru este o consecință directă a creșterii dobânzii Riksbank. Au crescut de la 0% la 2,5% și ne așteptăm să continue să crească dobânzile de politică monetară la 3% în februarie”, a declarat Helgesson pentru CNBC.
Handelsbanken anticipează și o scădere a prețurilor.
”Prognoza noastră actuală este că prețurile locuințelor vor continua să scadă în următoarele luni și să se stabilizeze numai atunci când dobânzile ipotecare vor atinge vârful în primăvară”, au declarat Christina Nyman, șefa de cercetare economică și economist-șef și Helena Bornevall, economist senior la Handelsbanken, în comentariile trimise prin e-mail către CNBC.
Institutul Național de Cercetări Economice se așteaptă, de asemenea, la o scădere suplimentară a prețurilor imobiliare în următoarele două luni, care se va stabiliza mai târziu în cursul anului.
”Ne așteptăm ca prețurile să continue să scadă în prima jumătate a anului 2023 și apoi la o stabilizare a prețurilor, dacă dobânzile nu vor urca mai mult.
Deci, practic, odată ce rata dobânzii este stabilizată, nu ne așteptăm ca prețurile să continue să scadă”, a spus Brodin.
Dar există un risc negativ pentru estimarea de 20%, potrivit economistului șef al SEB, Jens Magnusson.
”Ne așteptăm ca [prețurile locuințelor] să scadă cu câteva puncte procentuale mai mult... Deci ar putea merge de la 20%, la 25% poate, dar dacă se va întâmpla asta ar însemna că este inversată creșterea din perioada pandemiei”, a spus Magnusson.
Suedia nu este este singura țară europeană care se confruntă cu o piață imobiliară în scădere după pandemie, unii economiști prognozând o scădere similară între 20% și 25% în Germania.
O revenire la cifrele anterioare pandemiei
Scăderea pieței este o corecție care readuce sectorul proprietăților suedeze la starea anterioară pandemiei, potrivit unor economiști.
”Am avut o creștere de aproximativ 20% în timpul acelor doi ani de pandemie, așa că, evident, acesta este primul lucru care va merge acum și mă aștept ca aproape toate acestea să dispară și să scadă”, a spus Magnusson.
”În prezent, prețurile sunt încă la nivelul la care am intrat în pandemie. Practic, creșterea prețurilor la locuințe în timpul pandemiei este ștearsă”, a declarat Brodin pentru CNBC.
Dar fostul guvernator al Riksbank a semnalat că dezordinea de pe piața imobiliară din Suedia a rezultat din probleme mai fundamentale decât doar o fluctuație indusă de pandemie.
”Nu am ascuns nimic din partea băncii centrale în privința dificultăților structurale pe care le avem pe piața imobiliară. Dar, în același timp, procesul politic a fost de așa natură încât nu a existat o voință din partea politică de a rezolva aceste probleme și de aceea suntem acolo unde suntem”, a declarat Ingves pentru CNBC.
Birourile guvernamentale din Suedia nu au răspuns imediat la o solicitare de comentarii din partea CNBC.
