Guvernul a decontat primăriilor din țară 15,9 milioane lei în cadrul programului de reabilitare termică finanțat de stat din 2020, mai mult decât dublu față de anul precedent, însă cu acești bani au fost eficientizate energetic doar 29 de blocuri, cu 60% mai puține decât în anul anterior, al doilea cel mai mic volum anual din istoria programului. În aceeași perioadă au fost reabilitate termic 83 de blocuri din fonduri europene, relevă date Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Anul trecut, primăriile au reușit să cheltuiască aproximativ jumătate din fondurile alocate de stat programului de reabilitare termică și au finalizat 29 de blocuri cu 945 de apartamente, potrivit datelor transmise de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) pentru Profit.ro. Chiar dacă statul a plătit, anul trecut, cele mai mari sume din ultimii 5 ani pentru acest program, realizările sunt slabe. Mai exact, au fost eficientizate energetic cu 60% mai puține blocuri decât în 2019. Dacă anul trecut numărul apartamentelor trecute prin programul finanțat de stat a fost de 945, cu un an mai devreme volumul era de 2.838 de unități locative.
Programul a cunoscut fluctuații puternice în ultimii 12 ani de funcționare. Cel mai slab rezultat a fost în 2018, iar cel mai bun în 2010, când s-au finalizat peste 22.000 de apartamente. (Pentru o imagine mai clară vedeți infograficul de la final)
La începutul anului 2020, Ministerul Dezvoltării și-a propus să finalizeze 156 de obiective, cu un total de 9.845 de apartamente, un plan cu 30% mai ambițios decât proiecțiile din 2019. În pofida avansului gândit, a fost realizat doar 18,5% din plan.
Oricum, planurile ministerului nu se mai întâlnesc de mulți ani cu realitatea. Din 6.000 de apartamente planificate în 2017 s-au realizat abia un sfert, din cele programate pentru 2018 s-au realizat 3,3%, iar din cele promise în 2019 s-au realizat doar 60%.
Optimismul s-a mai temperat în cadrul ministerului, care, pentru acest an, estimează finalizarea a aproximativ 30 de blocuri cu 960 de apartamente, nivel comparabil cu cel de anul trecut, în contextul în care bugetul alocat de stat acestui program s-a redus drastic de la 30 milioane lei la 16 milioane de lei. Totuși, Guvernul mai are credite de angajament pentru perioada 2021-2023 în valoare de 100 de milioane de lei.
În paralel cu programul derulat de stat, primăriile pot solicita fonduri europene pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuințe. Anul trecut, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, au fost finalizate 20 de proiecte, în valoare de 73,2 milioane de lei, din care 64,5 milioane de lei reprezintă valoarea nerambursabilă. Proiectele au vizat reabilitarea termică a 83 de blocuri, cu 2.873 apartamente.
Tot anul trecut au fost semnate alte 11 proiecte, în valoare de 78,4 milioane de lei (75,8 milioane de lei, valoare nerambursabilă). Prin aceste proiecte vor fi reabilitate 44 de blocuri, cu 1.817 apartamente.
Guvernul Cîțu și-a propus să reabilitaze termic 2.000 de clădiri, în valoare de 1 miliard de lei, însă în cei 12 ani de funcționare ai programului de reabilitare termică a fost crescută performanța energetică a doar aproximativ 1.800 de blocuri.
Programul de reabilitare termică gestionat de stat s-a dovedit un eșec de mulți ani. Din 2012 și până acum, statul nu a reușit să reabiliteze mai mult de 90 de blocuri pe an, ceea ce face fantezist planul actualului guvern de a reabilita 2.000 de clădiri în 4 ani. Chiar și susținut de fonduri europene, planul este greu de imaginat.
Guvernul mai are pe circuitul de aprobare o strategie care vizează renovarea a 77% din suprafața întregului fond de clădiri al României până în 2050. Pentru atingerea acestui obiectiv grandios, Guvernul, cu ajutorul Băncii Mondiale, a gândit un mega-program ce necesită investiții de 12,8 miliarde de euro. Din această sumă, doar 3 miliarde de euro ar putea fi fonduri europene nerambursabile, marea parte a banilor urmând să provină din împrumuturi rambursabile.
În această nouă schemă, chiar și proprietarii trebuie să participe, în regim de cofinanțare, cu 1,8 miliarde de euro.
În actuala formă a programului derulat de stat, contribuția proprietarilor ar trebui să fie de 10-20% din valoarea proiectului, însă de cele mai multe ori această sumă este acoperită din bugetul primăriilor.
