Un ONG înființat în ianuarie anul acesta, Asociația pentru Dreptul Urbanismului (ADU), condus de un expert în urbanism, arhitectură și drept care a lucrat în trecut pentru Asociația Salvați Bucureștiul, organizația care l-a făcut cunoscut ca activist pe actualul primar al Capitalei Nicușor Dan, vrea să atace în contencios administrativ recentele hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București (CGMB) de suspendare pe 1 an a Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) ale sectoarelor 2-5 ale Bucureștiului, inițiate de Nicușor Dan.
ADU și-a făcut cunoscută intenția lansând o petiție online în acest sens.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Asociația pentru Dreptul Urbanismului formulează acțiune în contencios de chemare în judecată a Consiliului General al Municipiului București în vederea suspendării și anulării celor 5 hotărâri, aprobate de Consiliu, de suspendare a PUZ-urilor de sector. Considerăm că sunt suspiciuni grave de nelegalitate a acestor hotărâri, fiind încălcate principii de drept precum: principiul transparenței, principiul proporționalității, principiul adaptabilității, principiul predictibilității. În subsidiar, considerăm că hotărârile nu sunt fundamentate. (...) În concluzie, Asociația va ataca respectivele hotărâri în fața instanței de contencios administrativ", se arăta în textul petiției.
ONG-ul este condus de Alexandru Pânișoară, care figurează și în prezent ca membru al Asociației Salvați Bucureștiul (ASB), fondată de Nicușor Dan, pe pagina de internet a acesteia, cu o declarație potrivit căreia "Grija pentru o dezvoltare durabilă și interesul pentru modul în care se dezvoltă orașul în care trăiesc m-au determinat să iau poziție față de puterea discreționară a autorităților și abuzurile făcute de privați în concurs cu cele dintâi". El a fost și vicepreședinte al ASB.
Potrivit CV-ului propriu de pe rețeaua Linkedin, Alexandru Pânișoară este în prezent, printre altele, consultant de planificare urbană pentru dezvoltatorul imobiliar One United Properties fondat de bancherii Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu, unul dintre liderii industriei de profil.
UPDATE Alexandru Pânișoară a transmis pentru Profit.ro, după publicarea articolului, că "nu există relație contractuală (cu One United Properties - n.r.), pe Linkedin a apărut dintr-o eroare, la momentul când a fost pus pe profil ca experiență profesională urma să fiu consultant pentru ei, dar nu s-a concretizat și nu am revenit asupra update-ului pe profil". În prezent, colaborarea cu One United Properties nu mai apare în CV-ul său.
Pânișoară este și expert urbanist la Banca Mondială și partener la Rise Consortium Partners, firma de consultanță fondată de deputatul și vicepreședintele PNL Sebastian Burduja, totodată șef al organizației PNL a Sectorului 1. Pânișoară este și președinte al Comisiei Tehnice de Urbanism și Amenajare a Teritoriului a orașului Slănic Prahova, iar în trecut a lucrat ca urbanist și pentru Ministerul Culturii, precum și pentru compania Search Corporation. Președintele ADU are și propria firmă de arhitectură și urbanism, AP Summa Consulting, înființată în 2011.
"Până în 2016, a lucrat la Asociația Salvați Bucureștiul, oferind consiliere cetățenilor în chestiuni de planificare urbană și construcții și reprezentând Asociația la tribunal", se arată în prezentarea lui Pânișoară de pe site-ul Rise Consortium. Firma este controlată (cu 60% din capital) și administrată de Dragoș Roibu, membru PNL Sector 1 și director general al companiei de stat Teletrans, furnizorul de soluții și servicii IT&C al Transelectrica, operatorul sistemului energetic național. Sebastian Burduja deține 40% din părțile sociale ale Rise Consortium.
Alexandru Pânișoară. Sursă foto: https://www.salvatibucurestiul.ro
La alegerile parlamentare din 2016, Alexandru Pânișoară a candidat, fără succes, pentru un loc de deputat de Teleorman pe listele Partidului Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT), înființat de Burduja și care a fuzionat ulterior prin absorbție cu PNL, partid care l-a sprijinit și pe Nicușor Dan să ajungă primar al Capitalei.
În petiția lansată de ADU se mai afirmă că suspendarea celor 5 PUZ-uri de sector din Capitală ar fi fost admisibilă doar în ipoteza in care acestea ar fi fost înlocuite, într-un termen rezonabil, de alte documentații de urbanism similare sau de un Plan Urbanistic General (PUG).
"Având în vedere că la nivelul municipiului București nu există nicio intenție manifestată în sensul soluționării problemei de executare a contractului de proiectare privind reactualizarea PUG, depășită cu peste 55 luni, și nici de elaborare a altor documentații de urbanism tip PUZ, termenul de 12 luni nu este fundamentat și nu constituie o perioadă prin care problematica ridicată în fundamentarea hotărârilor să fie rezolvată. Totodată, fundamentarea nu tratează și impactul asupra proiectelor publice aflate în diferite faze de implementare. Precizăm că suspendarea PUZ-urilor de sector și implicit revenirea la reglementările din PUG face imposibilă emiterea autorizațiilor de construire pentru lucrările de utilitate publică și absorbția de finanțări neramburabile de la UE sau Guvern, indicăm aici câteva lucrări de actualitate: infrastructura de termoficare, lărgirea Prelungirea Ghencea, Șos. Fabrica de Glucoză, zone din Centura Bucureștiului, Cartierul Justiție, malul Lacului Floreasca etc", mai arată Asociația pentru Dreptul Urbanismului.
CGMB a adoptat, la finalul lunii trecute, 5 hotărâri de suspendare a planurilor urbanistice zonale, pentru 5 din cele 6 sectoare ale Bucureștiului, pentru o perioadă de un an, respectiv până la 26 februarie 2022. Inițial, primarul Nicușor Dan propusese suspendarea pentru 2 ani, însă PNL s-a opus, avansând ideea de suspendare doar pentru 3 luni. În cele din urmă, soluția de compromis a fost suspendarea pe 1 an.
Nicușor Dan a susținut că PUZ-urile sunt "absolut nocive" și distrug sute de hectare de spațiu verde, cât și oportunitățile de dezvoltare ale Capitalei, în timp ce mai multe organizații profesionale ale sectorului imobiliar au atras atenția că suspendarea amână inițierea de proiecte noi, riscă să anuleze investiții de peste 3 miliarde de euro, sporesc riscul de finanțare și creează neîncredere în piață.
