Investitorul imobiliar Eden Capital Development, care a dezvoltat circa 2.900 de apartamente în București, a primit autorizația de construire necesară realizării unui ansamblu rezidențial major, cu peste 1.300 de apartamente, în locul halelor fostei fabrici de diamante RAMI Dacia, din spatele mall-ului AFI Cotroceni, din vestul Bucureștiului, potrivit documentelor analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Eden Capital Development, firmă deținută de Dan Liviu Marius (75%) și de Abu Lail Akram (25%), a cumpărat de la RAMI Dacia terenul de 37.350 de metri pătrați de pe Bulevardul Timișoara nr. 8A în urma unei tranzacții cu o valoare de circa 15,7 milioane euro.
RAMI Dacia l-a mandatat pe omul de afaceri Răzvan Petrovici în vederea negocierii condițiile de vânzare a terenului fabricii, potrivit documentelor analizate de Profit.ro.
Răzvan Petrovici este fondatorul primului mare lanț de magazine cu acționariat autohton din România, Univers`All, intrat între timp în faliment.
Autorizația de construire prevede un ansamblu rezidențial format din 12 corpuri de clădire cu câte 3 subsoluri, parter și 10 etaje. În Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) propus de RAMI Dacia se specifică faptul că imobilele ce urmează a fi construite vor avea aproximativ 1.342 de apartamente, alături de creșă/grădiniță, școală și policlinică de medicină generală. Extras din Planul Urbanistic de Detaliu
Contactați de Profit.ro pentru detalii despre acest proiect, reprezentanții Eden Capital Development nu au răspuns până la publicarea acestui articol.
Regia Autonomă a Ministerului de Interne (RAMI) Dacia, denumită inițial prin decret prezidențial Unitatea Militară Specială 0920, a fost creată în secret în 1974 în centrul Bucureștiului (astăzi în spatele mall-ului AFI Cotroceni).
Ion Mihai Pacepa scrie în cartea sa Orizonturi Roșii că în 1975, când era director adjunct al Departamentului de Informații Externe (spionaj) al României, „Ceaușescu mi-a ordonat să obțin tehnologia și echipamentul pentru producerea diamantelor sintetice. Operațiunile de spionaj pe scară largă conduse de către DIE au dat rezultate, iar după doi ani i-am prezentat mostre de diamante obținute experimental, folosind acea tehnologie într-o mică instalație-pilot. Pe neașteptate, Ceaușescu mi-a ordonat să construiesc o «tabrică» pentru a produce în secret diamante sintetice în România“.
Generalul Pacepa mai scrie că a construit uzina așa cum ar fi făcut-o un capitalist, „folosindu-mă de o clădire veche, abandonată, în loc să construiesc alta uriașă, bătătoare la ochi și nouă, după cum este moda în blocul sovietic, și am dotat-o cu o mulțime de computere în locul muncitorilor, în toamna anului 1977, uzina era în stadiul testării tehnologice, iar la începutul lui ianuarie 1978 a început producția industrială pe scară largă“.
Un fapt inedit povestit de generalul Pacepa din istoricul fostei fabrici este cel în care Elena Ceaușescu a văzut primele mostre de diamante. Pacepa scrie că ea „a holbat ochii cât cepele și a cerut imediat ca un borcan «uite-alât de mare» să fie umplut cu diamante sintetice la pregătirea aniversării a șaizeci de ani de la nașterea lui Ceaușescu, pe 26 ianuarie 1978“. Drept urmare, fabrica a livrat un borcan cu peste 10 kilograme de diamante sintetice, care a stat pe biroul lui Ceaușescu câteva zile.
Fabrica, care a pus România pe harta mondială a producției de diamante sintetice, a fost preluată de la stat de Asociația Salariaților RAMI Dacia în 2006, pentru 8,4 milioane de euro. Asociația, condusă de fosta directoare generală a fabricii, Doina Gangoe, controlează 66,5% din firmă, însă și Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului mai are 10,4% din acțiuni. Printre acționarii minoritari se regăsește și fostul senator Ionuț-Elie Zisu, ales pe listele PNL.
Între 2011 și 2014, pe o parte din terenul fostei fabrici a funcționat parcul de distracții Terra Park, operat de o firmă a lui Răzvan Petrovici. După declanșarea falimentului, echipamentele din parcul de distracții au fost cumpărate de Primăria Sectorului 3 cu 1,9 milioane euro, tranzacție prezentată în exclusivitate de Profit.ro.
Fosta fabrică mărginește pe o latură parcul Timișoara din Sectorul 6 și este amplasată între mall-urile AFI Cotroceni și Plaza România, o zonă imobiliară efervescentă, unde omul de afaceri Alin Niculae a construit deja peste 7.000 de apartamente.
Tranzacția de achiziție a terenului fostei fabrici RAMI Dacia a fost parafată de notarul Aurelian Rădulescu Popa, vicepreședintele Casei de Pensii a Notarilor Publici din România, care deține și 20% din firma prin care Eden Capital Development construiește acum ansamblul rezidențial premium Cortina Elysium lângă Școala Franceză din nordul Bucureștiului.
Proiectul Cortina Elysium va avea 303 apartamente și reprezintă o investiție de 130 de milioane de euro. Eden Capital a intrat în firma care dezvoltă acest proiect, în 2023, prin achiziția participației pe care soția europarlamentarului Rareș Bogdan o avea. Printre asociații de la acea vreme se mai regăseau Nicolae Locic și Ion-Cristian Iftimoaie, fost director executiv în cadrul Primăriei Municipiului București în mandatul primarului Sorin Oprescu și fost consilier în cadrul Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, iar firma era administrată de Dumitru Sorescu, fost șef al Poliției Române în mandatul guvernamental al lui Adrian Năstase.
Între timp, în firmă au rămas doar Eden Capital și Aurelian Rădulescu Popa.
Eden Capital este cunoscut în piață pentru faptul că a preluat 3 proiecte rezidențiale în faliment sau dificultate financiară și le-a redezvoltat. Este vorba despre ansamblurile Cortina Residence, Four City North și Delta City care însumează peste 1.200 de apartamente.
Lor li se adaugă ansamblurile Cortina North, cu 1.550 de apartamente, Cortina126, cu 210 apartamente, Dinamic City, cu 166 de apartamente, și Cortina Academy, cu 297 de apartamente, finalizate sau la stadiu de finisaje.
De asemenea, dezvoltatorul a fost autorizat să construiască un turn cu 18 etaje și peste 200 de apartamente pe un teren cumpărat la licitație de la fostul distribuitor Piritex și amplasat la capătul autostrăzii A3 din nordul Capitalei.
Înlocuirea vechilor fabrici cu magazine, clădiri de birouri și ansambluri rezidențiale este procesul prin care au trecut aproape toate marile platforme industriale din București. Cele mai cunoscute exemple sunt AFI Cotroceni și AFI Park, care au luat locul fostei fabrici UMEB, proiectele Campus 6 și The Light care se ridică în locul fostei platforme Pumac, The Bridge și Orhideea Towers, în locul fostei fabrici de pâine Spicul, Rose Garden de pe Suveica (zona Obor), Vivenda care a luat locul fabricii de pâine Titan, Doamna Ghica Plaza în locul Romfelt sau Timișoara 58 peste Frigocom în Militari. De altfel, fostele fabrici continuă să fie principala sursă de terenuri pentru noile dezvoltări imobiliare din București.
Doar în acest moment sunt în diferite etape de dezvoltare proiecte pe fostele platforme Romcarton, Romprim, Textile Dacia, Laromet, Electrotehnica, Timpuri Noi, Automatica, fabrica de mobilă Pipera, Stiteh, Semănătoarea, Ventilatorul, Rocar, Helitube, fabrica de bere Grivița, fabrica de ulei Muntenia și fabrica de mobilă Artemob.
Numărul locuințelor finalizate în București și împrejurimi în prima jumătate a acestui an a fost mai mic cu aproximativ 23%, comparativ cu rezultatul înregistrat în prima jumătate a lui 2023.
Compania de consultanță imobiliară SVN România a estimat că în 2024 ar putea fi livrate aproximativ 17.500 de locuințe noi în București și împrejurimi, în funcție de respectarea graficelor de dezvoltare, un rezultat care, dacă s-ar înregistra, ar marca o scădere de circa 16,5% față de volumul de livrări înregistrat în 2023.
În același timp, numărul caselor și apartamentelor vândute în București și împrejurimi în primele opt luni din acest an este în creștere cu aproape 19% față de perioada similară a anului anterior.
„Suprafața autorizată spre construire în proiecte rezidențiale s-a redus la aproximativ jumătate în ultimii ani în București, într-un context de creștere anuală a numărului de locuințe vândute cu peste 25% în primele șase luni din acest an. Scăderea numărului de locuințe noi finalizate pe o perioadă de mai mulți ani, coroborată cu creșterea tranzacțiilor, va duce la o creștere semnificativă de prețuri, Cluj – Napoca fiind un exemplu în acest sens. Piața rezidențială din București trece în prezent prin cel mai bun moment din punct de vedere al accesibilității cumpărării unei noi locuințe, însă această situație nu se va menține dacă parametrii actuali ai pieței rămân neschimbați”, consideră Victor Vremera, COO SVN Romania.
