Confruntată cu riscul de a fi eliminate facilitățile fiscale ale lucrătorilor din construcții, anunțat de Profit.ro, Federația Patronatelor din Construcții (FPSC) a trimis o scrisoare deschisă guvernanților în care atenționează că intenția acestora de a elimina facilitățile fiscale pentru muncitorii din construcții, ca de altfel, și pe cele din IT, va genera, printre altele, scăderea salariilor angajațiilor, revenirea la fenomenul de “muncă la negru” sau “muncă la gri” și redeschiderea porții spre plecări masive ale lucrătorilor români în străinătate, de la necalificați până la muncitori cu înaltă calificare.
Federația Patronatelor Societăților din Construcții arată că la sfârșitul anului 2018, sectorul Construcții a fost declarat “sector prioritar, de importantă națională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 01.01.2019”, iar măsura a apărut că o necesitate, într-un moment când construcțiile reprezentau doar 5% din PIB, când criză de forță de muncă atinsese cote îngrijorătoare, iar munca la negru în acest sector devenise un fenomen cu un spectru din ce în ce mai larg.
În pofida faptului că PNRR a fost anunțat că program al investițiilor din România pentru următorii șapte ani, sub pretextul unei echitati a sistemului, Programul de Guvernare prevede eliminarea acestor facilități ca fiind considerate “distorsiuni și lacune ale sistemului fiscal”. Mai mult decât atât, în spațiul public se vehiculează ideea Ministerului de Finanțe că aceste facilități ar trebui retrase din anul 2022”, arată FPSC.
Profit.ro a relatat că viitorul Guvern, din orice partide va fi format, are la acest moment un obiectiv clar - eliminarea unor scutiri fiscale, cu țintă spre IT și construcții. Date analizate de Profit.ro indică acum și miza: Impactul bugetar al scutirilor de impozit pe venit de care beneficiază astăzi angajații din IT și cercetare-dezvoltare precum și cel al scutirilor de impozit pe venit și contribuții pentru angajații din construcții este în acest an de 5,1 miliarde de lei.
De pe urma facilităților fiscale acordate celor care lucrează în construcții, statul pierde de 4,5 ori mai mult decât în cazul celor din IT, numărul de angajați din construcții și amploarea scutirilor acestora fiind mult mai mare.
Față de această situație, Federația Societăților din Construcții prezintă viitorului guvern următoarele:
1. Rezultatele aplicării OUG 114/2018 după primul an au fost pozitive, în sensul că în septembrie 2019 numărul de contracte noi de muncă (contracte venite mai ales din “piață neagră”) crescuse cu circa 60.000, iar încasările la bugetul de stat aferente sectorului construcții erau cu peste 12% mai mult decât în anul anterior.
2. În octombrie 2021 se înregistrează circa 430.000 de angajați în construcții, față de 317.732 angajați în 2018 conform Institutului Național de Statistică.
3. Ponderea construcțiilor în PIB-ul României a crescut în acești trei ani, ajungând la aproximativ 7%.
Federația consideră că anularea facilităților pe salariile constructorilor ar aduce imediat efecte în lanț, ce nu vor mai putea fi gestionate:
1. Întrucât facilitățile fiscale sunt aplicate la angajat, acesta va fi primul grav afectat, apoi sectorul construcțiilor și întregul sistem economic. Vom constată în primul rând scăderea salariilor angajațiilor. Firmele de construcții afectate în plus anul acesta și de explozia prețurilor la materialele de construcțîi nu-și vor putea asuma menținerea salariilor nete ale angajaților în noile condiții.
2. Revenirea la fenomenul de “muncă la negru” sau “muncă la gri”.
3. Măsură va redeschide poartă spre plecări masive ale lucrătorilor români de la necalificați până la muncitori cu înalta calificare, dar și specialiști ingineri și arhitecți, spre alte piețe mai bine plătite din Europa. Plusul de peste 100.000 angajați în construcții înregistrați în ultimii trei ani se va reorienta spre acele țări din Europa de vest care îi așteaptă cu șantiere deschise și cu salarii mult mai ofertante decât în România.
4. Atragem atenția că aceștia vor lua cu ei și o producție de circa 80.000 euro/om/an cu care vor construi acolo PNRR-uri și PIB-uri. La 100.000 muncitori plecați (foarte posibil a se întâmpla), în România vom avea un minus de opt miliarde de euro/an producție, adică jumătate din PNRR-ul din România. Din evaluările noastre, din cei 29,3 miliarde euro alocați PNRR, în jur de 16-17 miliarde euro sunt dedicați investițiilor. În plus, va fi necesară forță de muncă și pentru alte proiecte cu finanțare europeană sau națională (ex. programul Anghel Saligny) precum și lucrări private.
5. Din informațiile noastre, fiscalitatea pe muncă angajaților din România este una dintre cele mai mari din Europa: circa 70% (este depășită doar de Portugalia), aceasta creând o distorsiune în piață “unică” a muncii în plan european, total în defavoarea procesului investițional din țară noastră. România va rămâne în continuare doar furnizor de forță de muncă calificată pentru țările Europei și ale lumii.
6. Prin anularea înainte de termen a unei măsuri stabilită pe termen lung, se anulează și indicatorul de predictibilitate pentru agenții economici și implicit pentru autoritățile contractante care deși vor avea bani pentru investiții, nu vor avea cu cine construi. În această situație, întrevedem un Program de investiții pentru România irealizabil, programe de investiții realizate în diverse țări cu forță de muncă românească și un decalaj și mai mare între România și celelalte țări europene, adică un eșec pe care cineva
va trebui să și-l asume.
Având în vedere cele prezentate, va solicităm că înainte de a se decide măsuri ce pot influență pentru mult timp sectorul construcțiilor și materialelor deconstrucțîi, economia dar și imaginea României, să acceptați un dialog transparent, democratic și responsabil cu reprezentanții breslei constructorilor din România.
În conformitate cu înțelegerea dintre Guvernul anului 2018 și patronate, muncitorii din construcții sunt scutiți de plata CAS, a unei părți din CASS (plătesc 21,5% față de 25%) și de plata impozitului pe venit.
