Avocații omului de afaceri Ion Țiriac au invocat Convenția Europeană a Drepturilor Omului într-un proces în care acesta, alături de Ilie Năstase, Simona Halep și alți foști și actuali tenismeni români de top, au solicitat, printre altele, ca Banca Națională a României să fie obligată să le plătească 2 milioane de euro "cu titlu de daune morale generate de imposibilitatea de a mai organiza, de a mai juca și/sau de a fi implicați în competiții de elită" pe arenele BNR, solicitare respinsă de judecători către finalul anului trecut.
"Ca urmare a blocării - din cauza pârâtei Banca Națională a României - a investițiilor necesare utilizării Arenelor de Tenis (arenele BNR – n.r.) conform scopului pentru care au fost construite prin eforturile Statului Român (prin menținerea lor în circuitul sportiv național și internațional), au fost afectate drepturile si interesele legitime ale Reclamanților de a-și desfășura activitatea profesională și/sau comercială. Toți Reclamanții au fost privați de posibilitatea de a fi în continuare implicați în competiții de tenis de elită (Turneul ATP, Turneul WTA, precum și meciurile de Cupa Davis și Fed Cup) pe cea mai importantă arenă de tenis din țară. S-a precizat că reclamanții Ion Țiriac și Ilie Năstase au fost în mod particular afectați de faptul că Turneul ATP nu se mai poate organiza pe Arenele de Tenis (trebuind să fie mutat la Budapesta). Cât timp a fost organizat la București, acest turneu le-a purtat numele celor doi Reclamanți („BRD Năstase Țiriac Trophy”). Turneul ATP era organizat de către domnul Ion Țiriac începând cu anul 1996 pe Arenele de Tenis, ceea ce i-a creat Reclamantului cel puțin o speranță legitimă (în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului) că îl va putea menține pe aceste Arene", au susținut avocații omului de afaceri, potrivit motivării deciziei instanței, document prezentat acum în exclusivitate de Profit.ro.
Noțiunea de speranță legitimă nu apare ca atare în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ci a fost introdusă prin jurisprudența Curții Europene de profil (CEDO). Protocolul 1 la Convenție prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale și că nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Noțiunea de „bunuri" poate acoperi atât „bunurile actuale", cât și valorile patrimoniale, înțelegându-se prin acestea creanțele în virtutea cărora o persoană poate pretinde că are cel puțin o „speranță legitimă" de a obține exercițiul efectiv al unui drept de proprietate.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În replică, avocații BNR au spus în instanță că "dreptul pretins nu este protejat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel încât orice referințe și asocieri cu terminologia Curții nu sunt de natură a atrage aplicabilitatea Convenției și a jurisprudenței CEDO", precum și că "modul în care reclamantul Țiriac Ion își organizează activitatea generatoare de profit nu este responsabilitatea Băncii Naționale a României, decizia acesteia din urmă de a permite reclamantului să organizeze acest turneu în cadrul Arenelor de Tenis fiind o chestiune de oportunitate și nu rezultatul vreunei constrângeri legale sau de altă natură".
De altfel, și judecătorii au respins acest argument al avocaților reclamanților.
"(...) tribunalul constată că, în cauza de față, reclamanții nu au relevat un minim probatoriu sub aspectul producerii unui prejudiciu moral. Tribunalul observă că daunele morale invocate sunt legate de prejudiciul de imagine și de dreptul la reputație. Tribunalul reține că nu s-a probat de către niciunul dintre reclamanți prejudiciul de imagine sau afectarea reputației prin mutarea anumitor turnee de pe Arenele de Tenis în alte spații sau alte țări sau neorganizarea altora, simpla manifestare a emoțiilor reclamanților determinate de această stare de fapt nefiind suficientă pentru a susține, per se, existența unui prejudiciu de imagine sau a afectării dreptului la reputație. Tribunalul nu a decelat nici în cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar, dar nici al susținerilor reclamanților formulate atât în cererea de chemare în judecată, cât și în cadrul concluziilor pe fondul cauzei, nicio împrejurare din care să se poată reține afectarea ori a imaginii, ori a reputației reclamanților.Tribunalul subliniază că emoția de regret sau tristețe manifestată de reclamanți în cadrul conferințelor de presă nu constituie un prejudiciu moral, în sensul cât mai propriu al acestei noțiuni, pentru că suferințele trebuie să aibă o anumită intensitate pentru a fi apreciate ca prejudiciu moral. Tribunalul este de acord cu reclamanții că Arenele de Tenis sunt încărcate de istorie, că reclamanții pot fi legați de acest imobil prin sentimente de afecțiune prin prisma numeroaselor turnee jucate de fiecare dintre aceștia în cadrul său, precum și a denumirii inițiale a acestuia, însă degradarea imobilului nu poate duce automat la existența unui prejudiciu moral care să impună o despăgubire din partea pârâtei", se arată în motivare.
Potrivit sursei citate, instanța a mai constatat că, inclusiv în vara anului trecut, prin contractul de comodat nr. 1504/2018, reclamanta Federația Română de Tenis a desfășurat pe terenul în litigiu turneul de Tenis WTA 250 - 2018.
"Or, în acest context, nu este de înțeles cum se poate susține de către aceeași reclamantă, alături de ceilalți reclamanți, faptul că imobilul este într-o așa stare de degradare încât să nu se mai poată organiza turnee în cadrul său, fiind împiedicată în îndeplinirea scopului statutar. De asemenea, tribunalul mai observă că nu s-a dovedit de către reclamanți formularea unor cereri către pârâtă în sensul acordării posibilității de organizare a unor turnee pe imobilul în litigiu, care să fi fost refuzate de aceasta, aprecierea subiectivă a reclamanților neținând loc de probă în dosar", au mai arătat judecătorii.
"Din expunerile reclamantului Ion Țiriac se poate reține și echivocul naturii juridice a prejudiciului pretins, întrucât pot exista considerente economice care să fi fundamentat decizia de mutare a turneului ATP, din înscrisuri nefiind prezentată o altă situație (articolele din mass media cu privire la aceste aspecte nu sunt concludente, conținând fie afirmații ale reclamanților, fie aprecieri subiective ale jurnaliștilor, iar decizia Consiliului de Administrație a ATP nu a fost depusă la dosar, nefiind indicat nici că aceasta a fost luată în contextul degradării imobilului). Mai mult, chiar dacă s-ar aprecia că mutarea turneului s-a realizat din cauza stării de degradare a Arenelor de Tenis, reclamanții nu au dovedit prejudiciul de imagine și nici afectarea dreptului la reputație, nefiind administrată nicio probă în acest sens (cu înscrisuri sau testimonială), din chiar articolele de presă depuse la dosar de reclamanți nerezultând aceste aspecte", mai afirmă instanța, în motivarea deciziei sale.
Reclamanții au mai solicitat, pe lângă daunele morale de 2 milioane de euro, să se constate inexistența dreptului de proprietate al Băncii Naționale asupra Arenelor BNR, să se constate că statul român este proprietar al imobilului și, de asemenea, să se constate nulitatea protocolului din 1991 încheiat între Ministerul Tineretului și Sportului și BNR, prin care Banca Națională a preluat complexul sportiv contra sumei de peste 51 milioane lei. Toate solicitările au fost respinse de instanță.
Decizia judecătorilor nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.
În jurul procesului au circulat, în ultima perioadă, informații confuze. De exemplu, Ilie Năstase a declarat pentru Prosport că, dimpotrivă, BNR i-ar fi dat în judecată pe Țiriac, Năstase, Halep și pe ceilalți oameni de tenis implicați, afirmație corectată de purtătorul de cuvânt al Băncii, Dan Suciu. Ulterior, Ilie Năstase a venit la audierea guvernatorului BNR Mugur Isărescu de către Comisiile Economică și de Buget Finanțe ale Senatului și i-a transmis guvernatorului că echipa feminină de tenis a României ar dori să joace finala Fed Cup pe Arenele BNR, dacă se va califica în ultima fază a competiției.
Alături de Țiriac, Năstase și Halep, ca reclamanți în proces mai figurează Andrei Pavel, Sorana Cîrstea, Irina Begu, Horia Tecău, Marius Copil, George Cosac, Teodora Cercel și Cosmin Hodor.
Pe circuitul Camerei Deputaților se află de anul trecut un proiect de lege aprobat deja de Senat care prevede că arenele sportive deținute de Banca Națională a României în Parcul Cotroceni din Capitală vor fi transferate Guvernului, care va decide apoi, prin hotărâre, ce instituție le va administra ulterior.
Proiectul, inițiat de senatorul PSD Șerban Nicolae și susținut de mai mulți parlamentari ai partidului, stabilește că statul, prin Ministerul Finanțelor, poate acorda despăgubiri Băncii Naționale a României pentru sporul de valoare rezultat din investiții legal realizate la arenele sportive. Despăgubirile ar urma să se acorde însă eșalonat, prin compensare cu debitele BNR față de bugetul de stat.
”Fie direct, prin Ministerul Tineretului și Sportului, fie prin intermediul unor federații sportive, statul român trebuie să readucă acest complex imobiîiar în circuitul sportului de performanță. De asemenea, o altă soluție de revigorare a sportului într-o zonă cu traditie poate fl realizată și de Primăria municipiului București, prin intermediul Clubului Sportiv Municipal (CSM București), care ar putea prelua în administrare spațiile cu destinație exclusiv sportivă, realizând și consistentele investiții necesare”, arată autorii proiectului de lege.
Acest proiect a fost invocat în instanță și de avocații băncii centrale.
"Referitor la susținerea că pârâta BNR împiedică preluarea gestiunii Arenelor de Tenis de către entități capabile și dornice să facă aceste investiții, menționează că afirmațiile reclamanților sunt lipsite de orice suport în condițiile în care aceștia nu indică în vreun fel care sunt acele entități dornice, dar mai ales capabile să facă acele investiții necesare. De altfel, niciuna dintre instituțiile Statului român nu și-a manifestat în mod public și concret disponibilitatea de a investi în amenajările sportive. In al doilea rând, afirmațiile reclamanților sunt contrazise de demersurile Băncii Naționale a României în sensul transferării dreptului de proprietate asupra perimetrului ocupat de amenajări sportive către Statul Român, reluând afirmații referitoare la proiectul de lege aflat în Parlament. Aceste demersuri dovedesc buna-credință a Băncii Naționale a României, care și-a manifestat în mod activ intenția de a ceda Arenele de Tenis și a căutat soluții legale pentru a putea realiza acest transfer. Pretinsele pretenții exprimate de Banca Națională a României în schimbul Arenelor de Tenis nu au la bază nicidecum voința instituției de a obține avantaje patrimoniale din operațiunea de transfer a Arenelor de Tenis (după cum tendențios afirmă reclamanții), ci sunt rezultatul unor încercări de identificare a unor mecanisme prin care Arenele de Tenis să poată fi transferate Statului Român fară încălcarea interdicției de finanțare monetară. În același mod se justifică și schimbul de imobile ce face obiectul proiectului de Lege privind schimbul de imobile dintre Banca Națională a României și statul român, aflate în proprietatea băncii centrale și, respectiv, în domeniul privat al statului. (...) legislația europeană nu permite Băncii Naționale a României predarea Arenelor ele Tenis către Statul Român fără nicio contrapondere, o asemenea operațiune putând fi calificată drept operațiune de finanțare monetară a Statului Român, operațiune ce este interzisă de legislația Uniunii Europene", se mai arată în motivarea deciziei judecătorilor.
