Familia Pogonaru pregătește dezvoltarea unui complex cu săli de spectacole multifunționale ,cu 30.000 de locuri, care să integreze Bateria 4-5 Tunari, monument istoric ce face parte din sistemul de fortificații construit la comanda regelui Carol I în jurul Bucureștiului.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Sistemul de fortificații a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea după planurile inginerului militar belgian Henri Alexis Brialmont și a reprezentat un efort financiar considerabil, echivalentul actual al circa 600 milioane de euro, din partea statului român. Din cele 36 de fortificații, câte număra inițial proiectul, câteva au fost distruse de explozii accidentale și au rămas cam 30 în picioare. Astăzi, au regimuri juridice diferite, majoritatea fiind în proprietatea unor instituții ale statului. Există demersuri inițiate pentru a restaura unele dintre ele și a le include într-un circuit turistic, însă deocamdată niciuna dintre fortificații nu este valorificată, și foarte multe au început deja să se degradeze.
Încă din anii `60, Bateria 4-5 Tunari a intrat în proprietatea fabricii Prodplast, care a folosit-o ca spații de depozitare. În ultima perioadă, proprietarul fabricii Prodplast, familia Pogonaru, a identificat mai multe proiecte cu potențial de valorificare a terenului de circa 3 hectare, care se învecinează cu Centrul de Intervenții în Situații de Urgență, o unitate militară din Tunari.
„Am discutat cu arhitecți de reputație internațională și ne-am oprit asupra unui complex de săli de spectacole multifuncționale cu 30.000 de locuri, pentru că există cerere suficientă pe piață pentru organizarea unor astfel de evenimente și pentru că am identificat și o modalitate de construcție care va respecta designul arhitectural inițial și aduce și plus valoare fortificațiilor“, a declarat, pentru Profit.ro, Andrei Pogonaru.
Arhitecții au gândit o structură în aer liber, cu lumină naturală pe laterale, unde ar trebui să fie două intrări din sticlă, înălțată la suprafață pentru a pune în evidență relieful și monumentul. Construcția ar urma să fie înrămată în fortificație și să permită și organizarea unor evenimente deasupra, în exterior, explică investitorul. Planul pentru Bateria 4-5 Tunari
Pogonaru spune că Professional Imo Partners (fosta Prodplast Imobiliare), care deține proprietatea, are un plan de investiții bine definit pe termen lung, însă vrea să îl păstreze confidențial până la avansarea proiectului. Cert este că viitorul complex urmează a fi operat de profesioniști în organizarea de spectacole, cu care investitorul va intra în parteneriat.
„Până la demararea proiectului există însă mai mulți pași anevoioși care trebuie parcurși. În prezent așteptăm obținerea primei autorizații din partea primăriei Tunari (pentru faza preliminară a proiectului, n.red.) și după cum ne-am obișnuit astfel de demersuri durează uneori mai mult decât am anticipat“, adaugă omul de afaceri.
Pe lângă autorizațiile necesare de la primăria Tunari, investitorul are nevoie și de acordul Ministerului Culturii, deoarece obiectivul este monument istoric.
Pogonaru vrea să transforme Bateria 4-5 după modelul altor fortificații de acest gen din țări precum Franța, Belgia sau Olanda, unde destinația acestora a fost schimbată în centre culturale, restaurante, crame, parcuri de distracții sau cluburi de noapte.
Urmașii Prodplast
Fabrica de mase plastice Prodplast a fost mutată în Buftea și a lăsat locul mallului Veranda Obor, tot o investiție a familie Pogonaru, care anul trecut a generat venituri din chirii în valoare de circa 6 milioane de euro.
Într-un interviu acordat recent Profit.ro, Andrei Pogonaru își exprima intenția de a intra pe sectorul logistic al pieței imobiliare, prin construcția unor depozite de 70.000 de metri pătrați în Domnești.
Florin Pogonaru, tatăl lui Andrei Pogonaru și președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România, deține, alături de BCR, și fondul de investiții Business Capital For Romania Opportunity Fund Cooperatief, care și-a vândut, anul acesta, participația de 31,2% din producătorul de cărămidă Cemancon către Dedeman pentru 49,7 milioane lei. Același fond a trecut anul trecut de pragul de 5% deținere în cadrul SIF Oltenia.
