Primăria Capitalei va plăti 50 de milioane de euro pentru achiziționarea Parcului Verdi de la actualul proprietar, fost acționar la Clubul Dinamo, Dragoș Săvulescu, hotărârea fiind aprobată în ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB). Deputatul Nicușor Dan a fost și el prezent la ședință, spunând că suma pe care municipalitatea vrea să o plătească este mult prea mare, iar în acel moment consilierii generali PSD și ALDE au părăsit sala de ședință, refuzând să-l asculte.
Tranzacția a fost anunțată de Profit.ro de la începutul lunii ca fiind pregătită.
Este vorba despre 7 terenuri din parc retrocedate către proprietari privați, în suprafață totală compactă de circa 4,6 hectare și amenajate sub formă de spații verzi și locuri de joacă pentru copii.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Discuțiile sunt din luna iunie 2018, după cum Profit.ro a relatat aici. Anul trecut, una dintre parcelele de teren din parc care au făcut obiectul negocierii dintre Primărie și familia Săvulescu, în suprafață de aproape 1,2 hectare, a fost scoasă la vânzare pe OLX, contra sumei de 600 euro/mp, în total 7,1 milioane euro. Între timp, anunțul a dispărut de pe site.
Potrivit documentelor Primăriei, fiecare dintre cele două părți și-a întocmit propriul raport de evaluare a terenurilor respective, prin firme specializate autorizate. Deloc surprinzător, rezultatele au fost dramatic diferite. Evaluarea municipalității a indicat o valoare a terenurilor de 26,4 milioane euro, iar cea a familiei Săvulescu, una de peste 3 ori mai mare, respectiv de 87,475 milioane euro.
Diferența mare de evaluare a avut mai multe cauze. În primul rând, în evaluarea sa, Primăria a luat în considerare terenurile la statutul lor actual, de zone verzi cu caracter public, needificabile, în vreme ce vânzătorii le-au luat în calcul ca terenuri pe care se poate construi.
Un alt argument al familiei Săvulescu a fost recenta intrare în vigoare, luna trecută, a unui act normativ de modificare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, care a introdus pe lista obiectivelor de utilitate publică lucrările "de interes public local de conservare a spațiilor verzi existente (...) și/sau de amenajare de noi spații verzi, în orașe și municipii". Efectul modificării legislative a fost că primăriile pot de acum să facă exproprieri pentru a conserva sau amenaja spații verzi, dar și că exproprierile de terenuri efectuate în scopul realizării de astfel de lucrări trebuie despăgubite cel puțin cu sumele rezultate din studiile de piață efectuate de camerele notarilor publici în scopul stabilirii valorii de impozitare a terenurilor respective.
În cele din urmă, ambele părți și-au revizuit pozițiile. Primăria a întocmit un nou raport de evaluare, din care a rezultat o valoare a terenurilor de 59,1 milioane euro, iar familia Săvulescu a venit cu o nouă ofertă de vânzare, la un preț chiar sensibil mai mic, de 49,7 milioane euro, acceptat de municipalitate.
O parte din actualii proprietari ai terenurilor din parcul Verdi sunt în litigiu din 2015 cu Primăria, pe care o acuză că i-ar fi împiedicat să facă uz de terenurile respective din parc prin faptul că acestea au statut de spații verzi publice, declarat de Primărie, și, în consecință, nu poate fi construit nimic pe ele și nici nu poate fi restrânsă libera circulație prin parc.
În 2016, aceștia au câștigat în primă instanță, la Tribunalul București, dreptul de a primi de la municipalitate despăgubiri în sumă totală de 660.000 euro plus dobânzi, reprezentând "contravaloare lipsă folosință pentru perioada noiembrie 2011-ianuarie 2015", la care se adaugă 2 euro/mp despăgubire pe perioada de menținere a regimului juridic urbanistic actual al terenurilor.
Apelul declarat în proces de către PMB este judecat în continuare la Curtea de Apel București. Cinci dintre proprietarii reclamanți sunt reprezentați în litigiu de către Geta Săvulescu, în calitate de mandatar.
În oferta de vânzare remisă Primăriei de familia Săvulescu se precizează că, în cazul în care se va ajunge la o înțelegere între Municipiul București și proprietari, pentru achiziționarea terenurilor ce fac obiectul sentinței, aceștia sunt dispuși să renunțe la sumele datorate de Municipiul București pentru lipsa de folosință. Asta în condițiile în care există precedente în jurisprudență în care, în spețe similare, proprietari cărora li s-au retrocedat terenuri needificabile, cu funcțiune de spații verzi, au obținut în instanțe modificarea planurilor urbanistice, pentru a putea construi pe ele.
În trecut, omul de afaceri Dragoș Săvulescu a derulat mai multe afaceri imobiliare în calitate de cumpărător de drepturi litigioase, iar anul trecut a fost condamnat în primă instanță la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul retrocedărilor ilegale de plaje din Constanța, în care fostul primar Radu Mazăre a primit 4 ani, tot cu suspendare.
Comisia Europeană a decis în mai anul acesta să trimită România, Franța, Germania, Ungaria, Italia și Marea Britanie în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea valorilor-limită convenite în ceea ce privește calitatea aerului și pentru neadoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depășire a acestor valori.
După cum a relatat Profit.ro, conform unui document oficial al Ministerului Mediului, eventualele sancțiuni financiare aplicabile României ar urma să fie recuperate de la autoritățile administrației publice locale implicate în cauză, respectiv ale orașelor București, Brașov și Iași.
Potrivit datelor INS din 2016, în orașele din România, spațiile verzi sunt deficitare atât în raport cu normele europene (26 mp de spațiu verde pe cap de locuitor), cât și cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (50 mp). Potrivit sursei citate, în anul respectiv, dintre municipii, Bucureștiul asigura 21,44 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, Clujul – 25,30 mp, Timișoara – 15,82 mp, Constanța – 13,26 mp, Alba Iulia – 15,09 mp, iar Iașul – 18,80 mp.
Oferta finală a familiei Săvulescu
