Familia Negoiță, a primarului sectorului 3 al Capitalei, a cumpărat terenul de peste 10 hectare al fostei fabrici de țevi Tubinox de la grupul siderurgic indian Viraj, la un preț, estimat de Profit.ro, de circa 10 milioane de euro. Pe teren poate fi construit un ansamblu rezidențial cu circa 3.500 de apartamente, cel mai mare proiect în care s-a implicat familia Negoiță până acum.
Informația, anunțată de Profit.ro la începutul anului, a fost acum confirmată oficial.
"Suntem încântați de finalizarea acestei tranzacții și suntem convinși că potențialul rezidențial al zonei de Est a Bucureștiului este unul important și ne ajută să privim cu încredere în viitor. Odată cu această achiziție urmărim să dezvoltăm un nou complex rezidențial la standardele de calitate promovate deja de brandul nostru– HILS", a afirmat Ionuț Negoiță.
Pentru realizarea acestei tranzacții, dezvoltatorul imobiliar a colaborat cu firma de avocatură Stratulat Albulescu, coordonată de Silviu Stratulat (Managing Partner).
"Stratulat Albulescu a fost alături de noi în calitate de consultant juridic principal în cadrul acestui proiect. Echipa lor de drept imobiliar ne-a îndeplinit toate asteptările și contribuția lor a fost esențială pentru finalizarea cu succes a tranzacției", a mai spus Ionuț Negoiță.
Indicatorii urbanistici specifici zonei arată un coeficient de utilizare al terenului de 3, care ar permite dezvoltarea unei suprafețe construite de circa 300.000 de metri pătrați, echivalentul a peste 3.500 de apartamente, potrivit calculelor Profit.ro.
Proprietatea tranzacționată se învecinează și este, parțial, în indiviziune cu cele 13 hectare din fosta uzină Republica, cumpărate în 2014 de o firmă a Primăriei Sectorului 3, după cum reiese din contractul de vânzare-cumpărare de mai jos.
Cu 3 luni înainte de definitivarea tranzacției, Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a anunțat că pune la dispoziția autorităților Hala Laminorul, cu o suprafață de 72.000 de metri pătrați, pentru amenajarea unui spital. După achiziția terenului și a halelor uzinei Malaxa, Robert Negoiță a lansat ideea dezvoltării unui complex rezidențial cu turnuri de 25 de etaje, însă a renunțat în favoarea realizării unui centru de divertisment și cultural pe 35.000 de metri pătrați, iar pentru restul suprafeței primăria propunea intrarea în parteneriat cu un investitor care să dezvolte un mall.
Grupul indian Viraj, care a vândut terenul familiei Negoiță, este un jucător major pe piața siderurgică globală. Indienii au cumpărat Tubinox de la Silcotub Zalău în 2006 și au o cifră de afaceri globală de peste 1,5 miliarde de dolari în cele 90 de țări în care activează. Vânzătorul a fost reprezentat în tranzacție de brokerul Avison Young, potrivit surselor Profit.ro.
Fosta zonă industrială Republica este tot mai activă din punct de vedere imobiliar. Kaufland va construi un hipermarket pe Bulevardul Basarabia, nr. 250, pe un teren al lui Mihai Lucian Palaz; israelienii de la Shikun & Binui dezvoltă pe terenul fostei fabrici de sticlă Stiteh circa 800 de apartamente; George Monceanu, unul dintre soliștii trupei Body&Soul, intenționează să vândă unui dezvoltator imobiliar terenul pe care funcționează fabrica de construcții metalice Nimb Pipera a familiei sale, iar OMV Petrom a scos la vânzare un teren de 3,5 hectare lângă hipermarketul Cora. Dumitru și Valentin Papacu, proprietarii cofetăriilor și saloanelor de înfrumusețare Paradis din București, pregătesc construcția unui ansamblu rezidențial cu peste 200 de apartamente pe un teren cumpărat de la Titan Mașini Grele pe platforma industrială Titan. De asemenea, SIF Banat – Crișana a ajuns la un acord cu retailerii germani Kaufland și Lidl pentru vânzarea terenului de circa 3 hectare al fostei fabrici Filan.
Proiecte în paralel
Familia Negoiță este angrenată acum în dezvoltarea ansamblului rezidențial Hills Pallady, care va înlocui fosta fabrică Romcarton din estul Bucureștiului cu aproape 2.000 de apartamente. În aceeași zonă, investitorii dezvoltă complexul Palladium Residence, planificat să cuprindă până la final 2.500 de locuințe.
Înainte de criza imobiliară din 2008, Ionuț Negoiță și fratele său Robert Negoiță, care s-a retras din afaceri după ce a devenit primarul Sectorului 3, au dezvoltat trei ansambluri rezidențiale cu peste 3.000 de unități locative pe care le-au vândut complet. A urmat o pauză de câțiva ani în care cei doi s-au oprit din activitatea imobiliară, însă au revenit, indirect, în 2014 cu proiectul Palladium Residence.
ANAF a început în 24 septembrie 2009 un control privind tranzacțiile din sectorul imobiliar realizate de Robert Negoiță în perioada 2006-2008, prin care a verificat dacă trebuie plătită TVA la aceste operațiuni.
După intrarea în politică a lui Robert Negoiță, fratele mai mic a cumpărat clubul de fotbal Dinamo, la care a renunțat ulterior. Printre afacerile care îi mai aduc venituri lui Ionuț Negoiță se numără cele patru hoteluri din grupul RIN, care totalizează 1.965 de camere, parcul acvatic Water Park din Otopeni, un centru de întreținere corporală și relaxare și o tipografie.
Evoluția tranzacțiilor imobiliare din ultimele luni sfidează pronosticurile negative avansate de unii investitori imobiliari, care preconizau o scădere continuă a volumului de vânzări pe fondul epidemiei de coronavirus. În București sunt în pregătire zeci de ansambluri rezidențiale medii și mari, o dovadă a încrederii în piață.
Numărul tranzacțiilor imobiliare a explodat în luna decembrie, cu o creștere de peste 53% comparativ cu aceeași lună a anului trecut, până la peste 77.000 de tranzacții, o creștere depășită doar în ianuarie 2018, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Aceasta este a șasea lună de creștere de la începutul pandemiei, iar în octombrie s-a înregistrat cel mai mare volum lunar de tranzacții imobiliare din ultimii 3 ani.
Volumul de tranzacții din întregul an 2020 este cu circa 12% peste cel din 2019, după ce în trimestrul al treilea din an s-a recuperat mult din decalajul apărut în primele cinci luni. Astfel, volumul anual a reintrat pe creștre, așa cum anticipa Profit.ro, după ce în 2019 s-au înregistrat cu 4,1% mai puține tranzacții decât în 2018, iar în 2018 cu 10,2% mai puține decât în 2017.
