Construcțiile vor fi motorul de repornire și statul trebuie să fie pregătit pentru asta, dar și pentru tăierea drastică a cheltuielilor proprii și modernizare prin digitalizare, spune, pentru Profit.ro, Mihai Rohan, președintele Patronatului din Industria Cimentului și Altor Produse Minerale pentru Construcții din România (CIROM).
„Măsura cea mai bună este să continuăm lucrul, să nu devenim un balast pentru economie, să asigurăm salariile celor ce muncesc la noi și familiilor acestora. Pe lângă fabrici sunt cei care fac servicii pentru noi, deci cam la un muncitor de la noi mai lucrează circa 3-4 în activitatea pe orizontală sau servicii. Dacă noi muncim, le dăm de lucru și lor. Pentru revenirea la normal după o astfel de criză, singurul care poate reporni economia este statul, care se poate împrumuta și da drumul la infrastructură și construcția de case (așa a facut și SUA după război și planul Marshall în Europa)“, spune reprezentantul producătorilor de ciment.
Mihai Rohan adaugă faptul că Holcim, CRH și Heidelbergcement și-au adaptat activitatea la noile condiții și lucrează la toate fabricile. Aceștia au luat măsuri de protecție a angajaților atât pe timpul transportului la și de la fabrici, cât și de dezinfecție, echipament de protecție și izolare prin împărțirea în echipe mici de 2-3 persoane.
„Deocamdată nu se pune problema opririi vreunei fabrici, cât timp șantierele lucrează. Oprirea fabicilor de ciment înseamnă că, lunar, circa 25-30.000 de tone de deșeuri vor trebui să ajungă la gropile de gunoi care și așa sunt pline. Părerea noastră este că cei care pot lucra, cu toate precauțiile necesare pentru evitarea contaminării, este bine să fie lăsați să lucreze“, menționează președintele organizației patronale.
El mai spune că automatizarea și robotizarea permit răspândirea muncitorilor pe fluxul de producție și că șantierele de construcții se pretează la continuarea activității.
Producătorii de ciment nu au apelat la soluția șomajului tehnic, însă menționează că, dacă se pune problema opririi totale a fabricilor pe o perioadă mai mare, atunci se va analiza și această opțiune, pe care nu și-o doresc.
Holcim, CRH și Heidelbergcement pot produce anual 11-12 milioane tone de ciment. Asta în condițiile în care, HeidelbergCement, care deține trei fabrici de ciment, are închis unul dintre cuptoarele fabricii din Bicaz, iar CRH, care are două fabrici, are închis un cuptor la unitatea de la Medgidia.
În România, consumul de ciment este de circa 400 de kilograme pe cap de locuitor, susținut mai ales de investițiile private și foarte puțin de infrastructură. Comparativ, în țările occidentale, consumul pe cap de locuitor este de circa 450-480 de kilograme, în contextul în care marea infrastructură rutieră a fost dezvoltată și se consumă prepondere cu întreținerea acesteia.
