Cheltuielile deficitare în infrastructură încep să afecteze negativ anumite sectoare din construcții, iar inflația pune presiune asupra marjelor de profit, afectând capitalul circulant și lichiditățile, factori care pot da semnalul unei creșteri în întârzierile la plată în lunile care urmează, relevă o analiză în domeniu.
Deși produsul intern brut a crescut cu 5.8%, sectorul construcțiilor a înregistrat o pierdere de 5,7% în primele șapte luni ale anului 2017. Performanțele recente din ultimile luni au înregistrat o revenire, indicile evoluând cu 2,8% în iulie față de iunie și cu 1,4% față de iulie 2016. Subperformanța se referă la subfinanțarea gravă a subsectorului de infrastructură. Ponderea infrastructurii din sectorul construcțiilor a fost mai mare de 61% în 2015, față de 57% în 2016 și 2017, chiar și mai redusă în 2018 la 50%.
„La nivel macroeconomic traversăm un trend crescător, iar companiile în general raportează afaceri în creștere. Totuși, cheltuielie deficitare în infrastructură încep să afecteze negativ anumite sectoare. De asemenea, privind dincolo de cererea de consum robustă, observăm o tendință de creștere a inflației, punând presiune asupra marjelor de profit, afectând capitalul circulant și lichiditățile. Toate acestea pot da semnalul unei creșteri în întârzierile la plată în lunile care urmează și vor necesita un nivel mai ridicat de monitorizare a riscurilor financiare din partea companiilor”, a declarat Cristina Rusuleanu, Country Manager, Euler Hermes Romania, furnizor de credit comercual, care a realizat studiul.
În ceea ce privește cadrul subsectoarelor există diferențe mari. Așadar, lucrările de infrastructură inginerească au pierdut 25,7%, lucrările nerezidențiale au scăzut cu 11,4%, fiind compensate parțial de creșterea rezidențială de 81,2% în primele 7 luni.
Volumul de lucrări de construcții ar fi la un nivel similar celui de anul trecut în cazul în care vor fi îndeplinite previziunile privind cheltuielile publice inițiale (destul de puțin probabil, având în vedere scăderea din S1).
Construcțiile au reprezentat 5,6% din produsul intern brut în 2016, se preconizează că va scădea la 5% în 2017.
În ceea ce privește proiectele private, subsectoarele de birouri și rezidențiale determină creșterea, în timp ce dezvoltarea comercială a mall-urilor a stagnat în 2017.
Cererea de birouri este împinsă de centrele de IT și outsourcing, în timp ce consumul crescut a alimentat și subsectorul rezidențial (12.000 de locuințe în 2017 numai în București).
Din punct de vedere al evoluției pieței interne cei 700 de metri de autostradă vor crește până la 800 de metri pătrați până la sfârșitul acestui an, deoarece unele dintre lucrările deja începute în partea de vest a țării se apropie de final. Chiar și asa, cifrele sunt mici. Drumurile renovate au crescut cu 4% în 2016.
Sectorul rezidențial a continuat să se dezvolte, iar cea mai mare creștere a prețurilor pe metru pătrat în ultimele 12 luni fiind înregistrată în București (aproape +13%) și Cluj (cu 12% mai mult) de la 1.240 euro/metru pătrat și respectiv 1.330 euro/metru pătrat.
Lipsa personalului calificat explică performanța slabă atât a producătorilor și comercianților de materiale de construcții, cât și a constructorilor.
Pe subsectorul materialelor de construcții, adezivii se așteaptă să crească cu 5% în 2017, după o creștere de două cifre anul trecut. Dezvoltarea programelor de reabiltare termică a ridicat prețurile la polistiren cu mai mult de 10% în anul 2016 și, prin urmare, sumele facturate.
În timp ce mulți dintre primii 10 jucători din vopsele și lacuri au avansat cu 10% în 2016, așteptările sunt pentru o stagnare în cel mai bun caz în 2017, un declin de câteva procente fiind mult mai probabil. Același lucru se întâmplă și pentru prefabricate.
Alte subsectoare, acoperișurile sau tâmplăria termoizolată, pot totuși să prezinte unele tendințe de creștere în 2017, dacă cererea din proiectele private sau exportul va fi suficient de robustă.
