Un număr reprezentând 17,1% dintre locuitorii UE domiciliau, în 2018, în case foarte aglomerate, ceea ce înseamnă că nu aveau suficient spațiu în comparație cu dimensiunea gospodăriei, relevă date avansate acum.
În schimb, mai mult de una din trei persoane (33%) au trăit în locuințe subocupate, ceea ce înseamnă că locuințele au fost considerate a fi prea mari, în ceea ce privește spațiul și mai exact dormitoare, pentru nevoile gospodăriei.
Aproape jumătate din populația din România (46,3%) locuiau în gospodării supraaglomerate. Acesta a fost și cazul pentru aproximativ două din cinci persoane din Letonia (43,4%), Bulgaria (41,6%), Croația (39,3%) și Polonia (39,2%).
Față de anul precedent, ponderea populației care locuiește în locuințe supraaglomerate a scăzut însă ușor în toate aceste țări, cu excepția Letoniei (+1,5 puncte procentuale), cu cea mai puternică scădere înregistrată în Polonia (-1,3 pp). La capătul opus al scării, cele mai mici rate de supraaglomerare s-au înregistrat în Cipru (2,5%), Irlanda (2,7%), Malta (3,4%) și Olanda (4,1%), datele publicate de asociația InfoCons.
Ponderea tinerilor și a copiilor care trăiesc în locuințe supraaglomerate este mult mai mare decât în cazul persoanelor în vârstă. În 2018, aproape un sfert (24,1%) dintre persoanele în vârstă de 18 ani sau mai puțin trăiau în locuințe supraaglomerate în UE, în timp ce doar 6,9% dintre cei în vârstă de 65 de ani și mai mari au făcut-o. În special, 40,2% dintre tinerii din UE care locuiau în gospodării cu risc de sărăcie trăiau și în locuințe supraaglomerate.
Aproape jumătate dintre persoanele în vârstă de 65 de ani sau mai mari (46,9%) din UE trăiau în locuințe subocupate în 2018. Acesta a fost cazul pentru marea majoritate a persoanelor în vârstă din Irlanda (92,8%), Cipru (87,4%) ) și Malta (86,7%), în timp ce relativ puțini vârstnici locuiau în locuințe cu prea multe camere din România (12,0%), Letonia (13,3%), Croația (16,9%) și Polonia (17,8%).
