ANALIZĂ Ultima zvâcnire a investitorilor care au contribuit la umflarea balonului imobiliar românesc

ANALIZĂ Ultima zvâcnire a investitorilor care au contribuit la umflarea balonului imobiliar românesc
scris 19 iul 2019

Fonduri de investiții imobiliare gestionate de numele sonore ale Rothschild și Rockefeller, precum și dezvoltatorii Fadesa și Ablon au ajuns anul acesta la capătul unui drum presărat cu pierderi de zeci de milioane de euro, cauzate de speranțele prea mari puse în piața imobiliară românească într-o perioadă de instabilitate.

Cele patru nume au în comun proiecte de sute de milioane de euro anunțate pe piața imobiliară românească în 2007, în special pe sectorul rezidențial, și rezultatele dezastruoase pe care le-au obținut. Nu și-au dus la capăt planurile, iar anul acesta au facut pasul de ieșire de pe piață, după un deceniu cu pierderi considerabile. Singura lor contribuție a fost în majorarea constantă a prețului terenurilor. Practic, notorietatea numelor lor a atras și alți investitori dornici de plasamente oportuniste.

Acum, ieșirea lor de pe piață constituie un semnal negativ pentru anumite categorii de investitori care analizează oportunitatea de a intra pe piața imobiliară românească. Efectul este acela al unei lichidități scăzute a pieței locale și proprietăți cu valori mult sub așteptările dezvoltatorilor. Evident, la această situație contribuie, cu precădere, și lipsa fondurilor de investiții cu capital german, după prezența cărora se orientează mulți jucători internaționali.

Cea mai veche prezență în România o aveau spaniolii de la Martinsa-Fadesa, care au intrat în 1998 prin achiziția de la stat a pachetului majoritar de acțiuni al societății de prelucrare a lemnului Diana Forest din Bacău. În 2008, spaniolii au vândut compania pentru 23 milioane euro producătorului polonez Barlinek. Criza imobiliară i-a prins cu circa 80 de hectare de teren în interiorul și în jurul orașelor București și Bacău, pe care își propuneau să construiască mii de apartamente în urma unor investiții ce depășeau un miliard de euro. În cele din urmă, investițiile companiei în România s-au ridicat la circa 80 milioane de euro și s-au rezumat doar la achiziția de terenuri. Anul acesta, Fadesa a vândut ultimul pachet de terenuri către antreprenorul băcăuan Ovidiu Budeanu, care a plătit circa 7 milioane de euro, în principal pe un lot de 4,7 hectare lipit de proprietatea sa Arena Mall.

EXCLUSIV Lion’s Head, la un pas de a doua cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale. „Suntem optimiști că anul acesta am mai putea semna o tranzacție.“ CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Lion’s Head, la un pas de a doua cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale. „Suntem optimiști că anul acesta am mai putea semna o tranzacție.“
Urmărește-ne și pe Google News

La Bacău, spaniolii aveau în plan construcția unui ansamblu rezidențial cu 2.000 de locuințe, pe un teren de 6,6 hectare, însă proiectul a fost oprit înainte de începerea lucrărilor. Fadesa a mai comasat în Ștefăneștii de Jos terenuri cu o suprafață totală de 64 de hectare pe care intenționa să dezvolte 7.600 de apartamente.

Numele care a făcut vâlvă prin prezența pe piața românească a fost cel al grupului financiar francez Rothschild, intrat în România prin intermediul fondului de investiții EdR Real Estate (Eastern Europe). Rothschild a făcut un parteneriat cu firma israeliană Ocif și împreună au cumpărat o serie de terenuri cu prețuri „umflate“, în principal, de la Roy Gill și Eitan Eldar, acționarii Euro Habitat (dezvoltatorul Planorama, cel mai răsunător faliment imobiliar). Cei doi investitori au reușit să dezvolte împreună doar ansamblul Vivando Unirii cu 110 apartamente din centrul Bucureștiului, deși planurile lor presupuneau dezvoltări imobiliare locale de 200 milioane de euro. În 2008, pierderile fondului Rothschild se ridicau la peste 40 milioane euro. Ultimul teren pe care compania îl avea în România a fost preluat recent de dezvoltatorul israelian Shikun & Binui, controlat de comerciantul de diamante Naty Saidoff, care va continua proiectul început de francezi în Pipera.

O altă prezență cu ștaif de pe piața imobiliară românească este cea a fondului Europa Capital, brațul imobiliar european al companiei americano-japoneze The Rockefeller Group International. Vehiculul investițional prin care activa pe piața locală a ajuns la maturitate în 2017, iar anul trecut s-a declanșat procesul de vânzare a proprietăților acumulate. Compania a avut la dispoziție 164 milioane de euro pentru investiții imobiliare orientate cu precădere către România și Bulgaria și a reușit să plaseze 130 milioane de euro, aproximativ jumătate fiind absorbită de piața românească.

Astfel, americanii au ajuns să dețină circa 54 de hectare de teren pretabil pentru dezvoltarea de spații industrial-logistice lângă Turda, și o serie de alte terenuri pentru proiecte rezidențiale în București, toate scoase acum la vânzare.

EXCLUSIV Fostul partener imobiliar al Rockefeller în România ridică un bloc Art Deco cu sindicatul Cartel Alfa și caută terenuri pentru proiecte noi CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Fostul partener imobiliar al Rockefeller în România ridică un bloc Art Deco cu sindicatul Cartel Alfa și caută terenuri pentru proiecte noi

Singurul parteneriat de pe urma căruia a rămas ceva a fost cel cu RPF Development, alături de care Europa Capital a dezvoltat ansamblul rezidențial Vitan Residence 2 din București, cu 390 de apartamente, și a început construcția ansamblului rezidențial Tineretului Park, pe un teren cu deschidere la parcul Tineretului. Europa Capital a rupt parteneriatul cu RPF în timpul lucrărilor și a fost nevoit să restituie banii încasați de la clienți pentru apartamente, iar în 2018, RPF a răscumpărat proiect în vederea finalizării.

Un alt jucător cu pretenții în perioada de „boom“ imobiliar, care acum este în proces de lichidare a proprietăților acumulate, este dezvoltatorul maghiar Ablon, absorbit în 2013 de cehii de la CPI Property Group. Valoarea de investiție a proiectelor pe care compania le avea în plan pentru România a fost estimată la circa 500 milioane de euro, iar pierderile pe care reușise să le acumuleze la nivel de grup în 2008 au ajuns aproape de 50 milioane de euro.

Singurul proiect pe care compania l-a început pe piața locală este Sunset Residence, un ansamblu rezidențial ce urma să cuprindă 2.120 de apartamente. Lucrările la acest proiect, localizat în Drumul Taberei, au fost oprite de criză, la fel ca și restul celor aflate în planul Ablon.

EXCLUSIV Hagag pregătește un bloc de lux în Primăverii și vizează achiziția fostei reședințe a ambasadorului SUA CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Hagag pregătește un bloc de lux în Primăverii și vizează achiziția fostei reședințe a ambasadorului SUA

Pe planșeta grupului maghiar se mai găseau clădirea de birouri Airport City, ce urma a fi construită în Otopeni, și a cărei valoare de investiție a fost estimată la 280 milioane euro și Țepeș Vodă Business Center, clădire de birouri dezvoltată pe un teren achiziționat de la Alexander Eram (soțul vedetei de televiziune Andreea Esca), a cărei investiție a fost calculată la 15 milioane euro.

Din portofoliul companiei au mai rămas acum nouă terenuri evaluate la 9 milioane euro cu o suprafață de circa 30 de hectare. Loturile erau destinate unor dezvoltări rezidențiale și de birouri, iar acum sunt scoase la vânzare de CPI Property Group. Totodată, vânzarea acestor proprietăți și a mallului Felicia Shopping Center din Iași reprezintă și ieșirea de pe piața imobiliară românească a CPI Property Group, controlat de al treilea cel mai bogat ceh, Radovan Vitek. Proprietățile cehilor sunt evaluate la 41 milioane de euro și sunt scoase la vânzare încă din 2017.

Ieșirea acestor jucători de pe piață încheie ciclul de curățare a „rămășițelor“ crizei imobiliare. În locul lor au rămas investitori concentrați mai mult pe acumularea de proprietăți, decât pe dezvoltare și vânzare imediată, ceea ce face ca piața să fie mai rigidă.

viewscnt
Afla mai multe despre
rothschild
rockefeller
fadesa
ablon
cpi property group