Guvernul a decontat primăriilor din țară 54 de milioane de lei în cadrul programului de reabilitare termică finanțat de stat din 2022, cu aproape 25% mai mult decât anul precedent și cel mai mare buget cheltuit în ultimii 11 ani, bani cu care au fost eficientizate energetic circa 1.100 de apartamente, jumătate din volumul planificat. Atenția se mută pe fonduri europene din care se planifică anual reabilitarea a zeci de mii de apartamente.
Statul a alocatul anul trecut fonduri bugetare de 48 milioane de lei programului de reabilitare termică, de trei ori mai mult decât în 2021 (care a fost la minimul ultimilor 8 ani) și al doilea an consecutiv din istoria de 14 ani a programului când guvernul a decontat mai mulți bani decât a alocat. Trebuie precizat că programul a avut alocate de la bugetul de stat credite de angajament de 150 de milioane de lei în 2022.
Din acești bani, primăriile au finalizat anul trecut doar 29 de blocuri cu 1.107 apartamente, de peste 3 ori mai puțin decât anul anterior, potrivit datelor trimise de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), la solicitarea Profit.ro. Surprinzător, rezultatele de anul trecut sunt doar puțin mai bune decât în 2020, primul an de pandemie, când, cu un buget decontat de peste 3 ori mai mic, s-au reabilitat termic aproape 1.000 de apartamente, al doilea cel mai slab an din istoria programului. Mai exact, numărul de apartamente reabilitate anul trecut prin programul susținut de stat a fost al patrulea cel mai slab din istoria programului.
Programul a cunoscut fluctuații puternice în ultimii 13 ani de funcționare. Cel mai slab rezultat a fost obținut în 2018, iar cel mai bun în 2010, când s-au finalizat peste 22.000 de apartamente. (Pentru o imagine mai clară vedeți infograficul de la final)
Ministerul dezvoltării își propusese să finalizeze aproximativ 75 de blocuri cu 2.100 de apartamente în 2022, un volum mai mult decât dublu față de proiecțiile din 2021. Astfel, calculele statului redevin extrem de optimiste, după ce în 2021 marcaseră o premieră, fiind finalizate atunci de patru ori mai multe apartamente decât s-au promis. Planurile de anul trecut au fost realizate pe jumătate, o constantă a ultimilor ani. Spre exemplu, din 6.000 de apartamente planificate în 2017 s-au realizat abia un sfert, din cele programate pentru 2018 s-au realizat 3,3%, din cele promise în 2019 s-au realizat doar 60%, iar din cele programate în 2020 s-au concretizat doar 18,5%. Doar în 2021 rezultatele au depășit de 4 ori planurile de la început de an.
Proiecțiile ministerului dezvoltării rămân optimiste și pentru acest an, când se estimează că vor fi reabilitate termic din fonduri de la bugetul de stat circa 90 de blocuri, care însumează circa 3.000 de apartamente, bazat pe faptul că s-au alocat credite bugetare în valoare de 75 de milioane de lei, cu aproape 40% peste deconturile de anul trecut. În plus, guvernul a alocat credite de angajament în valoare de 150 de milioane de lei și pentru 2023.
Ministerul dezvoltării precizează faptul că proiectele sunt incluse la finanțare în programul de reabilitare termică al statului după aprobarea indicatorilor tehnico-economici, după care primăriile se ocupă de realizarea proiectelor tehnice, autorizare, licitarea și atribuirea contractelor de lucrări și executarea acestora. Tot acest proces se poate întinde pe parcursul a 2-3 ani.
Ineficiența programului de reabilitare termică condus de ministerul dezvoltării este dovedită de avântul pe care l-a luat programul de reabilitare din fonduri europene în ultimii ani. În 2021, prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 s-au reabilitat termic 327 de blocuri cu 21.823 de apartamente, un record absolut al ultimilor ani. Anul trecut, ministerul dezvoltării estima că vor fi finalizate alte 540 de blocuri cu 25.723 de apartamente din fonduri europene alocate prin POR în 2022. Cu alte cuvinte, în doi ani s-au putut reabilita termic echivalentul a circa 65% din volumul de apartamente renovate de stat în ultimii 14 ani.
Mai mult, guvernul a stabilit la finalul anului trecut că pentru finanțarea reabilitării termice a blocurilor se vor putea folosi mai mulți bani din fondurile europene nerambursabile, respectiv 90%, și mai puțini din bugetele locale sau cele ale asociațiilor de proprietari. Mai exact, doar 5% din banii necesari reabilitării pot proveni din banii autorităților locale sau ai asociațiilor de locatari, comparativ cu 40% cât era în trecut. Doar un procent de maximum 2% din costuri va fi asigurat de asociațiile de proprietari.
Bugetul UE destinat priorităților de investiții pentru eficiența energetică a clădirilor în cadrul perioadei de programare 2021-2027 pentru politica de coeziune este de aproape 1,25 miliarde euro, iar intervențiile ce vizează creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe beneficiază de alocare financiară totală în cadrul programelor regionale 2021-2027 de aproximativ 618 milioane euro.
Acestor fonduri li se adaugă Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care s-au bugetat investiții totale de 2,2 miliarde de euro pentru renovarea clădirilor. Din acești bani se propune, pe de o parte, renovarea energetică a cel puțin 4,3 milioane de metri pătrați de clădiri rezidențiale multifamiliale prin proiecte de consoliderare seismică și eficiență energetică și proiecte de renovare energetică, iar, pe de altă parte, renovarea energetică a cel puțin 2,3 milioane de metri pătrați de clădiri publice.
Până acum, s-au depus doar 128 de cereri de plată prin PNRR pe programul denumit „Valul Renovării“.
