Se estimează că tehnologia 5G va contribui cu până la 1.000 de miliarde de euro la PIB-ul european între 2021 și 2025, cu potențialul de a crea sau de a transforma până la 20 de milioane de locuri de muncă în toate sectoarele economice, informează Curtea de Conturi Europeană într-un raport special referitor la implementarea unor rețele 5G securizate în statele membre ale UE.
În ansamblu, auditul Curții a arătat că, în pofida sprijinului acordat de Comisie, există întârzieri considerabile în implementarea rețelelor 5G în statele membre și că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se remedia problemele de securitate în implementarea rețelelor 5G, scrie Agerpres.
În Planul său de acțiune din 2016 privind 5G, Comisia a propus o acoperire 5G a tuturor zonelor urbane și de-a lungul principalelor rute de transport ca obiectiv pentru 2025, iar în luna martie 2021 a propus pentru 2030 obiectivul unei acoperiri 5G complete. Până la sfârșitul anului 2020, 23 de state membre lansaseră servicii 5G comerciale și atinseseră obiectivul intermediar de a avea cel puțin un oraș important cu acces la astfel de servicii. Curtea a observat însă că nu toate statele membre se raportează la obiectivele Comisiei în strategiile lor naționale privind 5G sau în planurile lor naționale privind banda largă.
În plus, în mai multe țări, Codul european al comunicațiilor electronice nu a fost încă transpus în legislația națională, iar atribuirea spectrului 5G a fost întârziată. Aceste întârzieri în atribuirea spectrului pot fi imputate diferitor cauze: cerere scăzută din partea operatorilor de rețele mobile, probleme de coordonare transfrontalieră cu țările terțe situate de-a lungul frontierelor estice, impactul pandemiei de COVID-19 asupra programării licitațiilor și incertitudinea legată de cum ar trebui remediate problemele de securitate. Potrivit Comisiei, numai 11 state membre - inclusiv România - au șanse să atingă obiectivul stabilit pentru 2025.
Conform Curții de Conturi Europene, Comisia ar trebui: să elaboreze, împreună cu statele membre, o definiție comună a calității preconizate a serviciului furnizat de rețelele 5G, de exemplu performanța pe care acestea ar trebui să o ofere sub aspectul vitezei minime și al latenței maxime; să încurajeze statele membre să includă, în următoarele actualizări ale strategiilor lor digitale/pentru 5G sau ale planurilor lor privind banda largă, obiectivele fixate pentru 2025 și pentru 2030 în ceea ce privește implementarea rețelelor 5G, precum și măsurile necesare pentru atingerea acestor obiective; să sprijine statele membre în soluționarea problemelor de coordonare a spectrului cu țările terțe vecine, depunând eforturi pentru ca subiectul să fie inclus pe ordinea de zi a fiecărei reuniuni relevante.
De asemenea, Comisia ar trebui să pună la dispoziție orientări sau acțiuni de sprijin suplimentare cu privire la principalele elemente ale setului de instrumente al UE privind securitatea rețelelor 5G, cum ar fi criteriile pentru evaluarea furnizorilor de 5G și clasificarea acestora ca având un grad ridicat de risc, precum și cu privire la considerentele legate de protecția datelor. În plus, Executivul comunitar ar trebui să promoveze transparența în ceea ce privește abordările statelor membre în materie de securitate a rețelelor 5G, prin monitorizarea punerii în aplicare a măsurilor de securitate din setul de instrumente al UE privind securitatea rețelelor 5G și prin raportarea cu privire la acest aspect. În acest sens, ar trebui utilizat un set comun de indicatori-cheie de performanță.
Curtea de Conturi Europeană consideră că CE trebuie să evalueze, împreună cu statele membre, pentru ce aspecte ale securității rețelelor 5G este necesar să se specifice cerințe cu forță executorie și, după caz, să inițieze acte legislative.
Comisia a început să examineze acuzațiile asociate de avantaj economic neloial ca urmare a subvențiilor străine. Astfel de subvenții pot denatura piața internă, creând astfel condiții de concurență inegale între furnizorii de echipamente 5G, cu posibile implicații în materie de securitate.
Comisia nu dispune de suficiente informații cu privire la modul în care statele membre tratează chestiunea posibilelor costuri de înlocuire care ar putea apărea dacă operatorii de rețele mobile vor fi nevoiți să elimine din rețelele UE echipamentele provenite de la furnizori cu risc ridicat, fără să existe o perioadă de tranziție. Diferențele de tratament riscă să creeze incertitudine pentru mediul de afaceri și să afecteze implementarea la timp a rețelelor 5G.
În același timp, abordările statelor membre în ceea ce privește securitatea rețelelor 5G, în special absența unei abordări concertate la nivelul de ansamblu al UE, pot avea un impact asupra eficacității funcționării pieței unice. Până în prezent, Comisia nu a evaluat această problemă, apreciază Curtea de Conturi Europeană.
Instituția susține că CE trebuie să promoveze o abordare transparentă și uniformă în ceea ce privește modul în care statele membre tratează costurile operatorilor de rețele mobile pentru înlocuirea echipamentelor 5G achiziționate de la furnizori cu risc ridicat, monitorizând și raportând periodic cu privire la acest aspect în cadrul implementării setului de instrumente al UE privind securitatea rețelelor 5G. În plus, Executivul comunitar trebuie să evalueze impactul pe care l-ar avea asupra pieței interne o situație în care un stat membru își construiește rețelele 5G utilizând echipamente de la un furnizor pe care alt stat membru îl consideră a fi cu risc ridicat.
Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandărilor este decembrie 2022, a informat Curtea de Conturi Europeană.
