Bucureștiul a fost preferat orașului spaniol León pentru sediul noului centru european pentru securitate cibernetică în principal datorită ecosistemului puternic deja existent în domeniu, dar și grație infrastructurii robuste de internet, relatează presa spaniolă.
Procedura de selectare a sediului Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică (ECCC) s-a încheiat săptămâna acesta, Bucureștiul fiind ales să găzduiască prima agenție UE din țară de la intrarea României în Uniune.
Bucureștiul a concurat cu orașele León (Spania), München (Germania), Bruxelles (Belgia), Vilnius (Lituania), Varșovia (Polonia) și Luxemburg. Bucureștiul a intrat în finală a intrat alături de capitala Belgiei, reușind să câștige cu 15 voturi la 12.
“Din păcate, León a fost lăsat în afara primului vot în cursa pentru găzduirea sediului Centrului european de securitate cibernetică. Un gigant pe nume București va fi reperul european în materie de securitate cibernetică”, scrie publicația spaniolă Xataka, care își argumentează afirmația și explică faptul că decizia nu ar trebui să surprindă întrucât capitala României a devenit o adevărată putere în materie de securitate cibernetică prin propriile forțe.
León, în ciuda sprijinului puternic pe rețelele de socializare, a primit doar două voturi din partea Comitetului Reprezentanților Permanenți ai Guvernelor Statelor Membre pe lângă Uniunea Europeană (Coreper), însărcinat cu alegerea orașului.
“León aspira să crească în continuare ca referință în domeniul securității cibernetice, unde este deja considerat un hub important, datorită ecosistemului generat de companiile din jurul INCIBE, Institutul Național de Securitate Cibernetică. Cu sprijinul unor companii precum Telefónica, obiectivul era obținerea celor 30 de oficiali europeni care urmau să sosească cu sediul și să benefecieze de un impact economic pozitiv estimat la aproximativ 300 de milioane de euro”, potrivit publicației citate.
Unul dintre argumentele luate în considerare la alegerea Bucureștiului a fost faptul că România nu găzduia nicio agenție europeană, în timp ce Spania găzduiește deja trei. Principalul atu al capitalei românești a fost dat însă de ecosistemul puternic în materie de securitate cibernetică, construit de companii locale, precum Bitdefender.
Cu peste 500 de milioane de utilizatori în 120 de țări și 1.600 de angajați, compania românească se numără printre cei mai mari jucători de profil din lume.
“Aproximativ 40% dintre companiile de securitate digitală și antivirus de pe piață utilizează în prezent cel puțin o tehnologie dezvoltată de Bitdefender”, explică Bogdan Botezatu, analist al companiei.
Alte argumente în favoarea candidaturii Bucureștiului au fost infrastructura dezvoltată de internet, precum și numărul ridicat de angați în sectorul IT, inclusiv în rândul persoanelor de sex feminin.
“Cândva o țară sub influență sovietică, România este acum în slujba Uniunii Europene. Nu este puțin, întrucât multe dintre atacurile cibernetice din Uniune provin din Rusia. În 2018, Serviciul Român de Informații a ajutat la expunerea grupului rus Fancy Bear”, mai notează Xataka.
Bucureștiul a propus trei clădiri pentru viitorul sediu al centrului UE de securitate cibernetică, printre care o vilă neoclasică amplasată între Piața Romană și Calea Victoriei (Vila Rosetti), precum și o clădire de birouri de pe Calea Victoriei.
“Cele 3 sedii de birouri propuse asigură cele mai înalte standarde de securitate și siguranță, inclusiv cele mai avansate standarde de securitate cibernetică, echivalente cu cele ale instituțiilor UE”, potrivit evaluării Comisiei Europene.
Serviciul român de Protecție și Pază (SPP) va asigura sediul centrului și personalul din conducere cu măsuri speciale de protecție și securitate, similare regimului demnitarilor români.
Sarcina centrului va fi gestionarea fondurilor de securitate cibernetică ale Uniunii Europene - în total, aproximativ 2 miliarde de euro alocate deja programului “Europa digitală”, plus fonduri suplimentare din fiecare țară și cele stabilite prin bugetul european pentru perioada 2021-2027 .
