Inițiativa legislativă aparține senatorul USR Ciprian Rus, președintele Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială din camera superioară a Parlamentului.
„Măsurile propuse înseamnă mai multă ordine, mai multă securitate, mai multă eficiență și mai multă încredere în capacitatea statului de a funcționa corect în era digitală. Deși administrația publică a dezvoltat în ultimii ani tot mai multe aplicații, registre și platforme, nu există încă un cadru unitar care să lege coerent instituțiile publice, structurile lor interne, funcțiile și posturile, rolurile digitale și drepturile concrete de acces în sistemele informatice. În lipsa unei asemenea arhitecturi, accesul în sistemele publice este adesea acordat local, neuniform și greu de auditat, cu reguli diferite de la o instituție la alta, cu actualizări întârziate atunci când se schimbă funcția sau competența și cu riscuri reale de blocaje administrative, acces excesiv și lipsă de trasabilitate”, se arată într-un comunicat dat publicității duminică de USR.
Senatorul pornește, în inițiativa pe care a avut-o, de la ideea că statul digital trebuie să fie un sistem unitar și cu reguli bine stabilite, scrie News.ro.
„Statul digital nu înseamnă doar platforme și conturi. Statul digital înseamnă reguli clare, responsabilitate clară și acces acordat corect. Nu este suficient să știm cine intră într-un sistem. Trebuie să știm și ce are voie să facă, în ce temei și în ce limite”, a declarat Ciprian Rus.
Principalele măsuri propuse în proiectul de lege se referă la înființarea Registrului Unic al Instituțiilor Publice, pentru identificarea clară a entităților statului și a relațiilor dintre acestea; instituirea Organigramei Digitale Naționale, ca evidență standardizată și actualizată a structurilor interne și a funcțiilor/posturilor; crearea Registrului
Funcțiilor, Rolurilor și Operațiunilor Digitale, care corelează funcția ocupată cu rolul digital și cu operațiunile administrative permise; introducerea unui mecanism național de autorizare, astfel încât accesul în aplicațiile publice să fie acordat pe bază de roluri și responsabilități, nu prin practici disparate;
În plus, proiectul prevede obligativitatea jurnalizării și auditului, „pentru ca statul să poată verifica cine a avut acces, la ce, când și în ce temei”.
















