Aceste videoclipuri false, create cu AI, au devenit instrumente preferate de autorii infracțiunilor informatice, dar sunt folosite și pentru manipulare, distrugerea reputației unei persoane, provocarea de traume emoționale sau inducerea în eroare cu privire la adevăruri științifice.
Polițiștii fac mai multe recomandări pentru cetățeni, pentru a nu cădea în astfel de ”capcane”. Ei atrag atenția asupra unor persoane care se recomandă a fi din Poliția Română și care încearcă să inducă în eroare populația.
Potrivit Poliției Române, inteligența artificială (AI) a avansat în ultimii ani, permițând crearea de videoclipuri și imagini extrem de realiste. În prezent, aceste tehnologii sunt folosite în principal pentru divertisment, însă un aspect negativ îl reprezintă faptul că acestea sunt utilizate ca un instrument de inducere în eroare a oamenilor, cu scopul de a obține câștiguri financiare nelegale.
”Deepfake-urile (videoclipuri false create cu AI) și imaginile generate artificial au devenit instrumentele preferate ale autorilor infracțiunilor din domeniul criminalității informatice, promovate masiv pe rețelele de socializare. Cetățenii de bună-credință sunt induși în eroare de aceste «capcane» crezând că văd celebrități, experți financiari sau persoane aflate la nevoie”, arată sursa citată.
Polițiștii prezintă cele mai frecvente moduri de operare întâlnite în anul 2025:
- Trading scam și investment fraud
Videoclipuri deepfake cu oameni de afaceri, de notorietate sau cu politicieni care ”recomandă” platforme de investiții crypto, forex sau ”inteligență artificială miraculoasă” care promit multiplicarea banilor peste noapte. Victimele sunt direcționate către site-uri false unde depun bani spre a fi investiți și care, în realitate, ajung la autori prin diferite scheme de transfer de monede (virtuale sau fiat).
- Scam-uri caritabile
Deepfake-uri cu copii bolnavi, victime ale dezastrelor sau celebrități care cer donații urgente. Oamenii donează, prin intermediul unor link-uri false, iar sumele de bani ajung direct la infractori.
- Romance scam îmbunătățit cu ajutorul AI
Utilizarea de către infractori a unor profiluri false cu poze și videoclipuri generate de AI cu persoane atractive din punct de vedere al aspectului și caracterului, prin intermediul cărora dezvoltă relații emoționale, apoi cer bani pentru ”urgențe medicale” sau ”bilete de avion”.
- CEO/CFO fraud (Business E-mail Compromise evoluat)
Utilizarea de către infractori de video-call-uri deepfake în care ”șeful” cere transferuri urgente de bani.
- Impersonare celebrități pentru produse false
Deepfake-uri cu diverse personalități care ”oferă gratuit” produse.
”Potrivit statisticilor din anul 2025, tentativele de fraudă cu deepfake au crescut foarte mult pe fondul avansării tehnologiei bazate pe inteligență artificială, iar pierderile financiare globale se ridică la zeci de miliarde de dolari, anual”, atrage atenția Poliția Română.
Un alt fenomen întâlnit este crearea de imagini cu persoane complet fictive, generate de tool-uri, imagini care sunt perfecte și descriu persoane frumoase, zâmbitoare, care par 100% reale, dar care nu există în realitate. Polițiștii afirmă că aceste imagini sunt folosite masiv pentru romance scams și catfishing, profiluri false de influenceri care promovează produse sau diverse tipuri de înșelătorii sau investiții, crearea de ”martori” în povești false de investiții (”Uite câți oameni s-au îmbogățit!”), șantaj sau hărțuire (poze false cu persoane în situații compromițătoare).
Conform aceleiași surse, utilizarea inteligenței artificiale în scopuri ilegale poate duce la diverse consecințe, atât din punct de vedere financiar, cât și din punctul de vedere al manipulării, precum: pierderi financiare directe; traume emoționale (oameni care donează ultimii bani pentru ”copii bolnavi” inexistenți sau se îndrăgostesc de persoane false); erodarea încrederii în media și instituții: ”Dacă nimic nu mai e real, atunci nimic nu mai contează”; manipulare politică și electorală (deepfake-uri cu candidați care spun lucruri pe care nu le-au spus niciodată); distrugerea reputației personale (revenge porn deepfake, folosit în special împotriva femeilor); amenințări la securitatea națională (deepfake-uri cu lideri politici care declară război etc.).
De aceea, Poliția le recomandă prudență cetățenilor și oferă mai multe măsuri de contracarare și protecție privind recunoașterea unui videoclip sau o fotografie făcută cu inteligența artificială:
Pentru videoclipuri deepfake:
1. Trebuie verificat clipitul ochilor - în multe deepfake-uri vechi, clipitul era anormal, însă, în anul 2025, acest aspect a fost îmbunătățit considerabil, dar încă apar inconsistențe;
2. Mișcările buzelor și sincronizarea cu sunetul - adesea nu sunt perfecte, mai ales în limbi non-engleză;
3. Iluminarea și umbrele - verifică dacă lumina de pe față se potrivește cu fundalul;
4. Reflexii în ochi și dinți - adesea lipsesc sau sunt nenaturale;
5. Mâini și degete - încă o slăbiciune majoră a multor modele A.I. – aspectul degetelor este anormal, ori sunt prea multe sau prea puține;
6. Caută artefacte - pete ciudate, blur în jurul feței, tranziții nenaturale;
7. Mâini și degete deformate (apar încă frecvent la deepfake-urile prezente în anul 2025);
8. Fundal inconsistent sau obiecte topite;
9. Ochi asimetrici sau pupile anormale;
10. Păr anormal sau îmbrăcăminte care nu are sens fizic;
11. Aspecte ale unor obiecte sau bunuri din videoclip sau imagine care par deformate;
12. Folosește reverse image search (Google Lens, TinEye) – dacă imaginea nu apare nicăieri altundeva înainte de data postării, e suspectă.
Măsuri de protecție și prevenire:
1. Regula care se aplică pentru toate măsurile de protecție împotriva oricărei tentative de înșelăciune: Dacă pare prea frumos ca să fie adevărat (îmbogățire rapidă, cadouri de la celebrități, iubire perfectă în două săptămâni etc.), este fals;
2. Nu da click pe link-uri din reclame sau mesaje nesolicitate;
3. Nu transfera bani niciodată cuiva pe care l-ai cunoscut doar online;
4. Verifică întotdeauna sursa oficială: Dacă un om de afaceri, o persoană de notorietate sau orice altă personalitate promovează ceva, caută pe contul acesteia oficial de pe rețelele de socializare verificat și vezi dacă a postat acolo;
5. Activați autentificarea în doi pași (2FA) în aplicațiile și conturile importante, folosind o aplicație de tip ”Authenticator” (nu doar SMS);
6. Este necesară raportarea conținutului suspect pe platformele pe care apare;
7. Se pot folosi extensii browser care detectează automat deepfake-urile;
8. În cazurile în care ați fost victima unei înșelăciuni în mediul online, sesizați cât mai rapid organele judiciare, întrucât o reacție promptă poate sprijini în mod semnificativ desfășurarea investigațiilor.
De la ”îmbogățire rapidă” la negarea științei demonstrate
Poliția atrage atenția că, pe lângă scam-urile financiare și caritabile, infractorii și grupările de dezinformare folosesc videoclipuri A.I. hiper-realiste pentru a induce în eroare populația în privința adevărurilor științifice fundamentale:
- Videoclipuri în care ”astronauți NASA” mărturisesc în lacrimi că ”aselenizarea a fost filmată în studio” și că ”Pământul este plat”
- ”Oameni de știință renumiți” (de fapt deepfake-uri perfecte) care declară că ”vaccinurile conțin cipuri 5G” sau că ”încălzirea globală este o minciună”
- ”Medici celebri” care recomandă tratamente minune împotriva cancerului cu bicarbonat și lămâie
- ”Martori oculari” din Ucraina sau Orientul Mijlociu care povestesc atrocități inventate, cu fețe și voci perfect copiate.
”Acestea nu mai sunt doar postări izolate pe grupuri conspirative. În anul 2025, astfel de clipuri ajung în trend pe rețelele de socializare, sunt distribuite de conturi cu sute de mii de followeri și sunt preluate chiar și de televiziuni locale care nu verifică sursele”, adaugă Poliția Română.
Potrivit sursei citate, în ultima perioadă, au fost reclamate mai multe fapte realizate cu inteligența artificială, fiind create mai multe videoclipuri false cu un ofițer de poliție sau cu alte persoane care se recomandă a fi consultanți financiari, în vederea inducerii în eroare a victimelor de a realiza investiții fictive sau a obține date financiare pentru a putea efectua, ulterior, tranzacții neautorizate.
”În acest sens, pe lângă recomandările sus-menționate, facem precizarea că niciodată polițiștii nu vor apela cetățenii cu video, prin intermediul anumitor aplicații și cu atât mai mult nu vor face recomandări de investiții. Totodată, polițiștii colaborează doar instituțional cu unitățile bancare, în vederea recuperării prejudiciilor sau în cadrul activităților desfășurate și nu vor face recomandări sau îndrumări cetățenilor în niciun fel, de genul «urmează să fiți sunați de banca X sau de vreo altă instituție financiară»”, precizează Poliția.
Totodată, instituția face publice fotografii cu două persoane care se recomandă a fi din cadrul Poliției Române, explicând că se poate constata cu ușurință că hainele pe care le poartă prima persoană nu reprezintă o uniformă de poliție, gradele de pe umeri neexistând în cadrul Poliției Române, cele reale fiind reprezentate de stele.
