Parlamentarii greci au convenit marți să elimine dreptul Parlamentului de a respinge prin veto orice fel de modificare a acționariatului OTE, creând condițiile ca statul să vândă o participație de 5%, în valoare de circa 200 de milioane de euro, la operatorul de telecomunicații, transmite Reuters.
OTE este deținută în proporție de 40% de grupul german Deutsche Telekom, în timp ce statului elen îi revine o deținere de 10%. În Romania, OTE este acționar majoritar la Telekom Romania Communications (54.01%) și Telekom Mobile Romania Communications, fosta Cosmote (70%), scrie News.ro.
Guvernul elen are dreptul, potrivit acordului de acționariat, să numească cinci dintre cei 11 membri ai board-ului OTE, și să ia aibă ultimul cuvânt în deciziile majore de management.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Restul companiei este deținută de investitori privați.
Parlamentarii din opoziție au acuzat Guvernul că vrea să vândă acțiuni la OTE într-o perioadă în care prețurile acțiunilor pe piața bursieră sunt foarte scăzute, dar Parlamentul a adoptat un amendament la acordul acționarilor care stipulează că schimbările viitoare nu mai necesită aprobarea legislativului.
OTE, care mai desfășoară operațiuni în România și Albania, este a doua mare companie listată la bursă din Grecia, cu o capitalizare de 4 miliarde de euro.
Grecia s-a angajat la un program de privatizare ambițios, în cadrul celui de-al treilea program de salvare convenit cu creditorii.
Primul pas spre vânzarea acțiunilor OTE este transferarea celor 5% din acțiuni agenției de privatizare HRADF, care le va scoate la vânzare.
CITEȘTE ȘI Opt din zece utilizatori români de smartphone sau tablete le folosesc pentru a-și gestiona banii Deutsche Bank are dreptul să refuze preluarea participației.
Sindicatul OME-OTE, care îi reprezintă pe cei 14.000 de angajați ai operatorului de telecomunicații, se opune vânzării, afirmând că Grecia va pierde controlul asupra unei companii de interes strategic.
Privatizările, un element major al programelor de salvare convenite de Grecia din 2010, au generat venituri de 3,5 miliarde de euro, cu mult sub ținta inițială de 50 de miliarde de euro.
Grecia trebuie să obțină din privatizări 14 miliarde de euro până în 2022 pentru reducerea datoriei publice, cea mai ridicată din zona euro ca procentaj în PIB, și pentru relansarea economiei după recesiunea din ultimii șapte ani.
