Legea securității cibernetice este extrem de importantă și sper ca, în următoarele două săptămâni, proiectul să ajungă în Parlament pentru vot, a declarat, marți, într-o conferință de specialitate, Marius Bostan, ministrul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională.
'În acest moment, apare invenția și în timp scurt apare și produsul, mai ales în domeniul tehnologiei și informațiilor. Acest ritm este distructiv deja. Sper ca proiectul Legii securității cibernetice, o lege extrem de importantă, să plece spre Parlament în următoarele două săptămâni pentru adoptare. Mai sunt câteva avize, cred că vreo două, pentru acest proiect de lege', a spus Bostan.
Pe de altă parte, potrivit ministrului, în cursul acestui an se pregătește lansarea unei sesiuni dedicată proiectelor de inovare, în timp ce modificările din Ordinul referitor la facilitățile acordate programatorilor vor fi gata până pe 20 mai.
'Vreau să lansez în acest an o sesiune pentru proiecte pe inovare. Vom încerca o schemă de minimis pe măsura de supra-contractare, iar ținta să fie produs de programare, adică să nu finanțăm licențe sau patente foarte tangibile, ci partea de programare. De asemenea, avem termen până în 20 mai să venim cu o formă de îmbunătățire a Ordinului privind facilitățile acordate programatorilor', a subliniat ministrul Comunicațiilor.
CITEȘTE ȘI LISTA Sorin Ovidiu Vîntu și Cristian Borcea apar în actele Panama Papers, alături de peste 100 de persoane și entități de business din România Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională (MCSI) a lansat, la finele lunii ianuarie, în dezbatere publică, pe propria pagină de Internet, un nou proiect de Lege privind Securitatea Cibernetică a României. Documentul a fost întocmit fiind luate în considerare criticile aduse prin Decizia nr. 17/2015 a Curții Constituționale a României (CCR) asupra obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind Securitatea Cibernetică a României.
Conform ministerului, actul normativ vizează introducerea de măsuri de protejare a securității cibernetice numai la categoriile de persoane juridice enumerate în art. 2, din proiectul de lege: 'autorităților și instituțiilor publice, persoanelor juridice deținătoare de infrastructuri cibernetice care susțin servicii publice sau de interes public, ori servicii ale societății informaționale, a căror afectare aduce atingere securității naționale sau prejudicii grave statului român, ori cetățenilor acestuia; persoanelor juridice, deținătoare de infrastructuri cibernetice care prelucrează date cu caracter personal; furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice și furnizorilor de servicii de comunicații electronice destinate publicului'.
Curtea Constituțională a României (CCR) a anunțat, în 27 ianuarie 2015, că Legea privind securitatea cibernetică încalcă prevederile constituționale privind statul de drept și principiul legalității, precum și cele privind viața intimă, familială și privată, respectiv secretul corespondenței. Motivul invocat de către CCR este faptul că autoritatea națională în domeniul securității cibernetice ar trebui să fie un organism civil, pentru a garanta aceste drepturi, și nu Centrul Național de Securitate Cibernetică (CNSC), care funcționează deja în cadrul SRI, cu personal militar.
Cum se raportează România secolului 21 la era digitalizării globale, care sunt beneficiile aduse economiei prin implementarea tehnologiei moderne și care pot fi sursele de finanțare pentru cercetare, sunt doar câteva dintre temele discutate în cadrul dezbaterii "Tehnologie și inovație în economia românească', organizată marți la București.
Sursa: Agerpres
