Unul dintre experimente a vizat 76 de pacienți ai secției de urgențe a spitalului din Boston. Aici, medicii și AI-ul au avut acces la același set de date, precum semnele vitale, informațiile demografice și ajutorul unei asistente.
Inteligența artificială, care, în acest caz, a fost modelul o1 dezvoltat de OpenAI, a dat verdictul corect sau foarte apropiat de cel real în 67% din cazuri, în vreme ce medicii au avut dreptate în 50%-55% din cazuri.
Cu mai multe informații la dispoziție, procentul diagnosticelor corecte a crescut în ambele cazuri, reducându-se diferența: 82% în cazul inteligenței artificiale, 79% în cazul medicilor.
AI-ul s-a dovedit superior și când a venit vorba de stabilirea unui plan de tratament pe termen lung. AI-ul, pe de o parte, și 46 de doctori, de cealaltă parte, au examinat cinci cazuri clinice și au folosit resurse convenționale.
Diferența a fost mult mai mare, cu tratamente mai corecte pentru AI în 89% din cazuri și doar 34% în cazul doctorilor.
Inteligența artificială s-a dovedit superioară când informațiile au fost furnizate prin text, dar nu a fost țesată și interpretarea semnalelor vizuale, precum nivelul de disconfort și înfățișarea pacienților.
Experții spun că studiul indică un „pas veritabil înainte” pentru folosirea AI-ul în medicină, dar mai degrabă cu un medic care poate oferi o a doua opinie, decât ca unul pe care se bazeze întregul proces de ajutare a pacienților.
