În plus, unul dintre directorii companiei avertizase că, prin criptarea conversațiilor Instagram și Messenger, se vor înmulți cazurile de exploatare sexuală a copiilor, fără posibilitatea ca aceste cazuri să mai fie identificate și raportate către autorități.
Dezvăluirile au fost făcute într-un dosar din cadrul procesului intentat de procurorul general al statului New Mexico, Raúl Torrez, la începutul acestei luni. Concret, în cadrul dosarului, Meta este acuzată că a știut că platformele sale sunt folosite pentru exploatarea minorilor, dar nu a intervenit eficient, deoarece a pus profitul înaintea siguranței copiilor. Investigația s-a bazat pe o operațiune sub acoperire, în care anchetatorii, folosind conturi de copii, au fost contactați de pedofili, arată BiziDay.
Documentul, care nu a fost prezentat anterior, conține e-mailuri, mesaje și documente informative obținute în cadrul anchetei și dezvăluie modul în care Meta a evaluat atenționările interne privind criptarea end-to-end, în 2019, explică Reuters.
Criptarea end-to-end este este o metodă de securitate, prin care doar expeditorul și destinatarul pot citi mesajele. Astfel, hackerii și furnizorii de servicii nu pot accesa sau citi conținutul. Este folosită de mai multe aplicații de mesagerie, precum WhatsApp și Apple. Totuși, metoda a fost criticată, inclusiv din partea Centrului Național pentru Copii Dispăruți și Exploatați (NCMEC), care avertizează că tehnologia poate fi riscantă atunci când este integrată în rețele sociale, unde copiii pot intra ușor în contact cu persoane necunoscute.
Astfel, dosarul arată că directorii Meta responsabili de siguranță aveau aceleași temeri. Deși Mark Zuckerberg a susținut public că riscurile erau gestionate, intern au existat îngrijorări. Monika Bickert, la acel moment șefa departamentului de politici de conținut al Meta, avertizase că decizia de a cripta mesajele de pe Instagram și Messenger ar fi “iresponsabilă” și că Meta este pe cale să facă “un lucru foarte rău ca și companie. (…) Meta face declarații grav eronate cu privire la capacitatea noastră de a implementa măsuri de siguranță”.
Potrivit documentelor, Bickert a scris că nu este dornică să-l ajute pe Mark Zuckerberg să promoveze criptarea în cauză, din motive de confidențialitate. În cazul criptării end-to-end, “nu există nicio modalitate de a descoperi planurile de atacuri teroriste sau exploatarea copiilor” și de a raporta în mod proactiv aceste cazuri autorităților, a adăugat ea.
La rândul său, Antigone Davis, directorul global pentru siguranță al Meta, a avertizat într-un e-mail, tot din 2019, că “Facebook le permite pedofililor să se găsească între ei și să identifice copii prin intermediul rețelei sociale, trecând apoi ușor la conversații cu ei pe Messenger”. Ea a explicat că, spre deosebire de Facebook, serviciul criptat WhatsApp nu este conectat direct la o platformă socială care să faciliteze conexiuni sociale și, prin urmare, nu implică aceleași riscuri.
Într-un e-mail din februarie 2019, un document informativ al Meta estima că numărul total de sesizări ale companiei către NCMEC privind imagini cu nuditate infantilă și exploatare sexuală în anul precedent ar fi scăzut de la 18,4 milioane la 6,4 milioane (-65%) dacă Facebook Messenger ar fi fost criptat. O actualizare ulterioară a documentului arăta că Meta ar fi fost “incapabilă să furnizeze date în mod proactiv autorităților de aplicare a legii în 600 de cazuri de exploatare a copiilor, 1.454 de cazuri de șantaj sexual online, 152 de cazuri de terorism și 9 amenințări cu atacuri armate în școli”.
Purtătorul de cuvânt al Meta, Andy Stone, a declarat pentru Reuters că îngrijorările exprimate în acest context au determinat compania să introducă măsuri suplimentare de siguranță înainte de lansarea criptării implicite a mesajelor pe Facebook și Instagram, în 2023. Deși mesajele sunt criptate în mod implicit, utilizatorii pot totuși raporta nereguli către Meta pentru a fi analizate și eventual transmise către autorități.
Luna trecută, Meta, TikTok și YouTube au fost aduse pentru prima dată în fața justiției, sub acuzația că sunt concepute să dea dependență și că contribuie la agravarea problemelor de sănătate mintală ale tinerilor, într-un proces intentat în California. Concret, este vorba despre cazul unei tinere de 19 ani, care susține că a devenit dependentă de aplicațiile de socializare încă de la o vârstă fragedă, din cauza designului conceput să capteze și să mențină atenția utilizatorilor.
Mark Zuckerberg a depus mărturie cu privire la efectul Instagram asupra sănătății mintale a tinerilor utilizatori
CEO-ul Meta Platforms, Mark Zuckerberg, a depus săptămâna trecută mărturie în fața unui juriu, pentru prima dată, în cadrul procesului istoric intentat la Los Angeles în legătură cu acuzații vechi de ani de zile privind efectele negative ale rețelelor sociale asupra sănătății mintale a copiilor. Zuckerberg, fondatorul Facebook, a spus că el consideră că a gestionat siguranța tinerilor utilizatori „într-un mod rezonabil”. relatează CNN și Reuters.
Meta se confruntă cu potențiale daune emblematice în cadrul procesului cu juriu de la Los Angeles, parte a unui val de litigii împotriva companiilor de social media din SUA, unde cazurile încep să fie judecate pe fondul unei reacții globale mai ample față de efectul platformelor asupra tinerilor utilizatori.
Cazul concret de la Los Angeles implică o femeie din California care a început să utilizeze Instagram și YouTube încă din copilărie. Ea susține că aceste companii au căutat să obțină profit prin atragerea copiilor către serviciile lor, în ciuda faptului că știau că rețelele sociale le-ar putea afecta sănătatea mintală.
De asemenea, ea susține că aplicațiile i-au alimentat depresia și gândurile suicidare și acum încearcă să tragă la răspundere aceste companii, scrie News.ro.
Meta, care deține Instagram, și Google, proprietarul YouTube, au negat acuzațiile și au subliniat eforturile lor de a adăuga funcții care să asigure siguranța utilizatorilor.
Rivalii Meta, Snap și TikTok, au ajuns la o înțelegere cu reclamanta înainte de începerea procesului, săptămâna trecută.
Rezultatul acestui proces, în care tânăra, „Kaley”, acuză Meta și YouTube că au creat funcții ce creează dependență pentru a o atrage încă de când era mică, ar putea servi drept indicator pentru sute de alte cazuri. Dacă companiile pierd, ar putea fi obligate să plătească despăgubiri de miliarde de dolari și să facă modificări la platformele care au modelat modul de viață al multor oameni.
CUM SE APĂRĂ ZUCKERBERG
CEO-ul Meta Platforms, Mark Zuckerberg, a declarat miercuri, în repetate rânduri, că operatorul Facebook și Instagram nu permite accesul copiilor sub 13 ani pe platformele sale, în ciuda faptului că a fost confruntat cu dovezi care sugerau că aceștia reprezintă un segment demografic cheie.
Mark Lanier, avocatul femeii care a dat în judecată Instagram și YouTube pentru că i-au afectat sănătatea mintală când era copil, i-a adresat lui Zuckerberg întrebări presante în legătură cu declarația sa din 2024 în fața Congresului, potrivit căreia utilizatorii sub 13 ani nu au acces la platformă. Lanier l-a confruntat apoi pe Zuckerberg cu documente interne ale Meta.
„Dacă vrem să avem succes în rândul adolescenților, trebuie să îi atragem încă din perioada preadolescenței”, se arată într-o prezentare internă a Instagram din 2018.
Zuckerberg a răspuns că Lanier „interpretează greșit ceea ce spune” documentul. CEO-ul a explicat că Meta „a purtat diferite discuții de-a lungul timpului pentru a încerca să creeze diferite versiuni de servicii pe care copiii le pot utiliza în siguranță”. De exemplu, el a spus că Meta a discutat despre crearea unei versiuni de Instagram pentru copiii sub 13 ani, dar în cele din urmă nu a făcut-o.
La proces, Zuckerberg a mai spus că este dificil pentru dezvoltatorii de aplicații să verifice vârsta utilizatorilor și că responsabilitatea ar trebui să le revină producătorilor de dispozitive mobile.
Zuckerberg a fost întrebat și despre declarația sa în fața Congresului, potrivit căreia nu a impus echipelor Instagram obiectivul de a maximiza timpul petrecut pe aplicație.
Lanier a arătat juraților e-mailuri din 2014 și 2015 în care Zuckerberg își expunea obiectivele de a crește timpul petrecut pe aplicație cu procente de două cifre. Zuckerberg a spus că, deși Meta avea anterior obiective legate de timpul petrecut de utilizatori pe aplicație, de atunci și-a schimbat abordarea.
„Dacă încercați să spuneți că mărturia mea nu a fost corectă, nu sunt deloc de acord cu asta”, a spus Zuckerberg.
A fost prima dată când miliardarul fondator al Facebook a depus mărturie în instanță cu privire la efectul Instagram asupra sănătății mintale a tinerilor utilizatori. Avocații Meta urmau să-i adreseze întrebări, la rândul lor,, în după-amiaza zilei de miercuri.
UN CAZ CE AR PUTEA SERVI DREPT PRECEDENT
Procesul servește ca un caz test pentru revendicări similare într-un grup mai mare de cazuri împotriva Meta, Alphabet, Snap și TikTok. Familiile, districtele școlare și statele au intentat mii de procese în SUA, acuzând companiile că alimentează o criză a sănătății mintale a tinerilor. Un verdict împotriva companiilor în cazul din Los Angeles ar putea eroda apărarea juridică de lungă durată a Big Tech împotriva acuzațiilor de prejudiciu adus utilizatorilor.
De-a lungul anilor, reportajele de investigație au scos la iveală documente interne ale Meta care arată că această companie era conștientă de potențialul prejudiciu. Cercetătorii Meta au descoperit că unii adolescenți au raportat că Instagram îi făcea să se simtă prost în legătură cu corpul lor și că acești oameni vedeau mult mai mult „conținut legat de tulburări alimentare” decât cei care nu o făceau, a relatat Reuters în octombrie.
Adam Mosseri, șeful Instagram, a declarat săptămâna trecută că nu era la curent cu un studiu recent al Meta care arăta că nu există nicio legătură între supravegherea părinților și atenția adolescenților la propria utilizare a rețelelor sociale. Adolescenții cu circumstanțe de viață dificile au declarat mai des că utilizau Instagram în mod obișnuit sau neintenționat, potrivit documentului prezentat la proces.
Avocatul Meta a declarat juraților la proces că dosarul medical al reclamantei arată că problemele ei provin dintr-o copilărie dificilă și că rețelele sociale erau, de fapt, pentru ea o formă de exprimare creativă.
Însă părinții care au călătorit din toată țara pentru a participa la proces, afirmând că ai lor copii au fost afectați sau chiar au murit din cauza rețelelor sociale, au prezentat o imagine diferită în fața instanței din Los Angeles, descriind o companie care, potrivit lor, le-a exploatat copii în numele profitului.
ZUCKERBERG, AȘTEPTAT DE PĂRINȚI ÎN FAȚA TRIBUNALULUI
Înainte de începerea procesului, aproape o duzină de părinți care susțin că au avut copiii traumatizați s-au adunat în fața tribunalului așteptând sosirea lui Zuckerberg.
Zuckerberg a intrat pe ușa principală a tribunalului superior din Los Angeles în jurul orei 8:30 dimineața, ora locală (18:30, ora României), trecând pe lângă grupul de părinți, jurnaliști și jurați care așteptau, de asemenea, la coadă pentru a intra. El nu a răspuns la întrebarea referitoare la mesajul pe care l-ar transmite părinților care susțin că au avut copiii afectați de rețelele sociale.
Kaley însăși se afla în sala de judecată aglomerată pentru a asculta mărturia lui Zuckerberg. Avocatul ei, Mark Lanier, a declarat anterior că ea nu va fi prezentă la mare parte din proces, deoarece suferă de anxietate socială și are dificultăți atunci când se află în mulțime, deși se așteaptă ca ea să depună mărturie mai târziu în cadrul procesului.
Vorbind cu reporterii în fața sălii de judecată în timpul unei pauze, Julianna Arnold a spus că a fost „suprarealist” să-l vadă pe Zuckerberg depunând mărturie, după ani în care a cerut companiei să facă schimbări mai mari. Arnold atribuie moartea fiicei sale Coco, în vârstă de 17 ani, Instagramului. „Intenția companiei era să profite de adolescenți... să-i exploateze pentru a obține profituri mai mari”, a spus Arnold. „Acest lucru a fost făcut intenționat, nu din întâmplare”, acuză femeia.
AU ACCES LA INSTAGRAM COPIII DE 13 ANI?
Zuckerberg a fost presat miercuri să răspundă la întrebarea dacă copiii cu vârsta sub 13 ani au acces la Instagram. Din punct de vedere tehnic, aplicația impune utilizatorilor să aibă vârsta de 13 ani pentru a se înregistra, iar Zuckerberg a spus că astfel copiii mai mici „nu au acces la Instagram”.
Dar Lanier a arătat un document intern din 2015 care estima că peste 4 milioane de utilizatori Instagram aveau sub 13 ani, ceea ce, potrivit documentului, reprezenta „30% din totalul copiilor cu vârste cuprinse între 10 și 12 ani din SUA”. Lanier a spus că reclamanta, Kaley, acum în vârstă de 20 de ani, a început să folosească Instagram la vârsta de 9 ani.
Lanier a subliniat că abia în decembrie 2019 Instagram a început să ceară noilor utilizatori să introducă data nașterii la înregistrare; anterior, le cerea doar să confirme că au peste 13 ani. În august 2021, Instagram a început să ceară utilizatorilor existenți să furnizeze data nașterii dacă nu o făcuseră anterior, ca parte a unei inițiative de siguranță pentru tineri. Asta înseamnă că Kaley nu a fost întrebată deloc despre vârsta ei când s-a înscris pe platformă.
Zuckerberg a declarat că în 2019, înainte de implementarea regulii privind data nașterii, existau „anumite îngrijorări legate de confidențialitate”, dar consideră că, în cele din urmă, s-a ajuns la politica corectă.
Lanier a spus că Kaley folosea uneori Instagram „câteva ore pe zi” și că, odată, a petrecut mai mult de 16 ore pe platformă într-o singură zi, în ciuda încercărilor mamei sale de a-i limita utilizarea. Kaley susține că funcțiile care creează dependență ale aplicației au determinat-o să dezvolte anxietate, dismorfie corporală și gânduri suicidare și că a fost victima hărțuirii și a șantajării sexuale pe Instagram.
„Nu suntem deloc de acord” cu acuzațiile din procesul intentat de Kaley și „suntem încrezători că probele vor demonstra angajamentul nostru de lungă durată în sprijinirea tinerilor”, a declarat un purtător de cuvânt al Meta.
„Întrebarea pentru juriul din Los Angeles este dacă Instagram a fost un factor substanțial în problemele de sănătate mintală ale reclamantei”, a declarat un purtător de cuvânt al Meta într-o declarație înaintea mărturiei lui Zuckerberg. „Probele vor demonstra că ea s-a confruntat cu multe provocări semnificative și dificile cu mult înainte de a utiliza rețelele sociale”.
Meta a subliniat, de asemenea, caracteristicile de siguranță, cum ar fi instrumentele de supraveghere parentală și „conturile pentru adolescenți”, care implementează setări de confidențialitate implicite și restricții de conținut pentru utilizatorii cu vârsta sub 18 ani.
Lanier l-a întrebat pe Zuckerberg dacă o companie ar trebui să „exploateze” persoanele care provin din medii dificile sau care sunt „mai puțin norocoase în ceea ce privește oportunitățile educaționale”.
„Cred că o companie rezonabilă ar trebui să încerce să ajute persoanele care utilizează serviciile sale”, a răspuns Zuckerberg.
DISCUȚIE APRINSĂ
Discuția s-a aprins oarecum când Lanier a întrebat dacă Zuckerberg și Meta și-au stabilit obiective pentru a maximiza timpul petrecut pe aplicație. CEO-ul Meta a spus că obiectivele specifice de timp existau „la începutul companiei”, dar apoi s-a trecut la concentrarea pe „utilitate și valoare”.
„Am o presupunere de bază că, dacă ceva este valoros, atunci oamenii o vor face mai mult”, a spus Zuckerberg în boxa martorilor.
Lanier a arătat un e-mail intern din decembrie 2015 în care Zuckerberg făcea referire la un plan pe trei ani pentru companie, care includea „Timp - +10% pentru Instagram”.
„Obișnuiam să stabilim obiective pentru echipe... am schimbat asta pentru că nu cred că este cea mai bună modalitate de a conduce compania”, a răspuns Zuckerberg. El a susținut că Lanier îi interpreta greșit abordarea de acum zece ani.
Într-un alt schimb tensionat, Lanier l-a interogat pe Zuckerberg cu privire la decizia Instagram de a permite filtrele de „frumusețe” care manipulează fața utilizatorului pentru a da impresia că acesta poartă machiaj sau a suferit o operație estetică. Meta a consultat 18 experți care au constatat că astfel de filtre pot provoca daune, a spus Lanier.
Instagram a decis în cele din urmă să permită astfel de filtre create de utilizatori, dar să nu le promoveze în aplicație.
ESTE INVOCATĂ LIBERTATEA DE EXPRIMARE
„Am considerat că echilibrul libertății de exprimare ar trebui să le permită oamenilor să creeze aceste filtre, dar că noi nu ar trebui să le creăm noi înșine”, a spus Zuckerberg. El a adăugat că „experți în libertatea de exprimare” au fost, de asemenea, consultați cu privire la această decizie, dar a spus că nu le cunoaște numele și că nu s-a întâlnit cu ei.
Kimberly Pallen, partener la firma de avocatură Withers, specializată în litigii civile complexe, a declarat pentru CNN că Zuckerberg trebuie să demonstreze că Meta face tot ce poate. „Probabil că asta va conta în final: din perspectiva juriului, fac suficient? Și le pasă?”, a arătat avocatl.
Pallen a spus că prestația lui Zuckerberg în boxa martorilor ar putea juca, de asemenea, un rol semnificativ în modul în care juriul percepe cazul.
Zuckerberg va fi probabil întrebat – la fel cum a fost întrebat șeful Instagram, Adam Mosseri, în timpul mărturiei sale de săptămâna trecută – dacă a acordat prioritate obținerii de profituri în detrimentul siguranței tinerilor în deciziile sale privind produsele, așa cum susține Kaley.
La începutul mărturiei, Zuckerberg a discutat despre participația sa majoritară în Meta. El a susținut că, cu cât acțiunile Meta au performanțe mai bune, cu atât mai mulți bani sunt investiți în știință și cercetare, adăugând că s-a angajat să doneze 99% din averea sa.
Lanier l-a întrebat pe Zuckerberg dacă va „promite bani pentru victimele rețelelor sociale”.
„Nu sunt de acord cu caracterizarea întrebării dumneavoastră”, a răspuns Zuckerberg.
