Senatorul PSD de Giurgiu Robert Cazaciuc a anunțat că cel mai mare viaduct de cale ferată aflat în lucru în România, de1.3 kilometri, va fi gata în luna martie, iar după ceva probe tehnice, din aprilie, giurgiuvenii vor putea călători rapid și confortabil până București, pe această nouă linie de cale ferată.
„Carol I, calea ferată și Mănăstirea Comana. Cel mai mare viaduct de cale ferată aflat în lucru în România, 1.3 kilometri, va fi gata în luna martie, iar după ceva probe tehnice, în aprilie, astfel că giurgiuvenii vor putea călători confortabil și repede cu trenul până la București, pe o nouă linie de cale ferată. Poate chiar mai repede decât o făceau navetiștii până acum aproape 20 de ani, când podul de la Grădiștea s-a dărâmat în torenții înfuriați ai râului Argeș.
Cu câteva luni întârziere față de cum era prevăzut, din cauze tehnice independente de constructor, podul și calea ferată vor fi gata în următoarele luni, astfel că linia de cale ferată va fi complet funcțională în luna mai, când trenul va circula în regim normal, străbătând distanța într-o oră, nu în trei ore si jumătate așa cum se întâmplă de ani de zile pe un traseu ireal ce trece prin Videle, jud. Teleorman”, a transmis Cazanciuc.
„150 de oameni lucrau ieri de zor pe un vânt și un soare cu dinți de crăpau pietrele, darămite obrajii neobișnuiți cu vremea aspră ai vizitatorilor care se uitau cu uimire la a treia cea mai mare macara din Europa, 750 de tone, un colos pentru a cărui montare a fost nevoie de o săptămână de lucru”, a continuat senatorul PSD.
„Am fost pentru a treia oară în acest loc de care se leagă speranțele a mii de oameni care vor avea din nou șanse să aibă parte de locuri de muncă care să le permită să ducă o viață frumoasă, și am găsit același entuziasm al constructorilor, extrem de mândri că vor lăsa ceva în urma loc care va dura o sută de ani.
Recunosc că am fost puțin trist când am aflat că va dispărea glasul roților de tren, acel clinchet pe care vagoanele îl fac când trec peste legăturile dintre șinele de cale ferată. Tehnologia modernă a ajuns și pe traseul primei căi ferate din România, inaugurate de Carol I în anul 1869, astfel că o sudură modernă va elimina pentru zeci de ani intervențiile de întreținere a căii de rulare”, a completat Cazanciuc.
El a vorbit și despre Mănăstirea Comana.
„În registrul nostalgic, aș aminti și micul popas făcut la Mănăstirea Comana, cu gândul că un ceai și o binecuvântare din partea părintelui stareț ar încălzi puțin trupul și sufletul. Nu intru bine în curtea de poveste a mănăstirii că mă întâlnesc cu câțiva bărbați zdraveni în straie de constructor. Singurul fără cască mă vede puțin nedumerit, așa că mă ia de braț și îmi spune că este deja ora mesei, iar părintele stareț mă așteaptă cu o supă caldă de găluște.
O scară de lemn care părea să spună ceva la fiecare treaptă pe care o călcai, precum și o căldură mirositoare de teracotă îmi reamintesc că viața are și o altă dimensiune decât cea a telefonului mobil. Ofer gazdei un mic cadou care să se potrivească cu masa. Mulțumim lui Dumnezeu pentru bucatele de care avem parte și sunt invitat împreună cu Elena, colega mea deputat, să rupem dintr-un colac de pâine fierbinte”, a mai povestit social-democratul.
Acesta a mai spus că a acceptat invitația inginerului croat care coordonează lucrările constructorului austriac la această construire a noului pod de cale ferată.
„Nu zăbovim foarte mult de teamă să nu ratăm o zi de iarnă prietenoasă cu noi în care ne echipaserăm să dăm piept cu crivățul. Anunțăm autoritatea supremă locală că vrem să vedem stadiul lucrărilor, așa că domnul Enache, primarul comunei Comana, se oferă să ne însoțească și să ne deschidă drumul. Am acceptat cu bucurie invitația lui Franjo, inginerul croat care coodoneaza lucrările constructorului austriac - în ultimul timp ne face surprize plăcute pe toate șantierele unde lucrează - de a reveni luna viitoare pentru a asista la unele dintre cele mai spectaculoase momente ale construcției noului pod de cale ferată”, a concluzionat Robert Cazanciuc.
