Banca Centrală Europeană va ajuta Banca Națională a României să rezolve problemele de lichiditate în euro de pe piața locală. Cele două instituții au agreat implementarea unei linii repo de 4,5 miliarde de euro, care va fi în vigoare până la sfârșitul anului 2020 sau atât timp cât va fi necesar.
“Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Națională a României (BNR) au convenit asupra unui aranjament în cadrul căruia se va furniza BNR lichiditate în euro, prin intermediul unei linii repo, pentru a veni în întâmpinarea posibilei apariții a unui necesar de lichiditate în euro, în contextul disfuncționalităților pieței manifestate pe fondul șocului indus de Covid-19”, anunță BNR.
Scadența maximă a fiecărei trageri va fi de 3 luni. Linia repo va rămâne în vigoare până la data de 31 decembrie 2020, cu posibilitate de prelungire.
În cadrul unei linii repo, BCE furnizează lichiditate în euro unei bănci centrale străine în schimbul unor garanții de înaltă calitate denominate în euro.
Astfel de garanții ar putea fi inclusiv eurobonduri suverane, emise de statul român. Băncile românești nu sunt principalii cumpărători ai unor astfel de titluri, lansate pe piețele internaționale, dar posibilitatea de a le plasa la BNR și de aici mai departe la BCE în schimbul lichidității poate crește apetitul. La momentul la care BNR va solicita accesarea efectivă liniei repo, dacă va avea nevoie să o facă în viitor, poate cere BCE să includă în programul să de achiziți de active și obligațiunilor suverane denominate în euro ale României, deși e stat non-euro. BCE poate accepta sau nu astfel de garanții, depinzând probabil și de ratingul pe care România îl va avea atunci, pentru ca titlurile să nu fie din categoria junk.
Aceasta ar crește substanțial lichiditatea eurobondurilor românești, ar reduce semnificativ volatilitatea randamentelor, ar facilita împrumuturile Guvernului de pe piețele externe și ar conduce și la reducerea primei de risc.
Nevoia de finanțare a statului român a crescut semnificativ în acest an de criză, băncile românești de la care Ministerul Finanțelor împrumută cea mai mare parte a sumelor pe piața internă sunt deja cele mai expuse pe datorie suverană din UE și circa 10 miliarde de euro ar trebui asigurat prin finanțare din piețele internaționale (eurobonduri) și de la organismele financiare internaționale (CE, BM, FMI. În situația în care condițiile din piețele financiare nu se îmbunătățesc semnificativ (mai ales dacă ratingul de țară va scădea) și/sau deficitul bugetar este mai mare de 7% din PIB, apelarea la un acord clasic de finanțare sub formă de împrumut cu condiționalități de la FMI devine foarte probabilă.
Băncile ar trebui să acopere cea mai mare parte a necesarului de finanțare din surse interne, dar au deja cea mai mare expunere față de stat ca procent din active, în comparație cu toate statele membre UE (circa 20% la sfârșitul anului 2019). BNR a luat deja în premieră anul acesta o măsură extraordinară - achiziția de titluri de stat de pe piața secundară și s-a angajat să asigure băncilor oricâtă lichiditate e nevoie, inclusiv prin operațiuni repo de furnizare lichiditate în schimbul titlurilor de stat din portofoliu.
Mai multe bănci centrale non-euro au încheiat de la începutul crizei aranjamente cu BCE pentru furnizarea de lichiditate în euro. În cazul celor din Bulgaria, Danemarca și Croația BCE a acceptat aranjamente mai avantajoase te tip swap, prin care băncile centrale mici pot obține lichiditate în euro în schimbul monedei naționale.
