„Prima mare confuzie care trebuie clarificată este aceasta: o amendă aplicată de Consiliul Concurenței nu înseamnă automat că fiecare client are bani de primit”, spune Murgulescu.
Imediat după decizia Concurenței privind amenda record de 3,7 miliarde de lei aplicată băncilor au apărut și îndemnurile ca clienții băncilor să ceară despăgubiri.
„Deja se construiește un mesaj simplu: ai avut credit cu ROBOR, ai fost păgubit, înscrie-te, recuperează bani. Oamenilor li se vinde speranță procedurală ambalată ca certitudine. Înainte ca decizia motivată să fie disponibilă public și să se poată extrage niște concluzii preliminare. Înainte ca instanțele să se pronunțe. Și, mai ales, se întreține voit și complet neetic/fals confuzia între amendă și despăgubire”, adaugă Murgulescu.
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea susținea că ROBOR ar fi fost crescut artificial cu 2-3 puncte procentuale în ultimii opt ani.
Anterior, USR a depus un proiect de lege prin care cei „afectați de creșterea artificială a ROBOR, prin înțelegeri între bănci, își pot recupera mai ușor banii”. Senatorul PSD Daniel Zamfir a anunțat și el un proiect de compensare a consumatorilor.
„Amenda este o sancțiune administrativă. Ea se plătește la bugetul de stat. Nu se împarte clienților. Nu se transformă automat în despăgubiri. Nu stabilește, prin ea însăși, că fiecare persoană care a avut un credit legat de ROBOR a suferit un prejudiciu individual”, adaugă Murgulescu.
„Pentru despăgubiri, presupunând că ar fi justificate, lucrurile sunt mult mai complicate. Trebuie dovedite separat fapta, prejudiciul, legătura de cauzalitate și cuantumul prejudiciului. Cu alte cuvinte: ce s-a întâmplat, cât a pierdut concret fiecare client, de ce acea pierdere este cauzată direct de conduita sancționată și cum se calculează suma”, arată reprezentatul FinBan.
Murgulescu spune însă că se face o confuzie majoră între „contact, coordonare, cartel și manipulare”. Ea amintește de declarațiile președintelui CC Bogdan Chirițoiu, potrivit cărora băncile nu au făcut un cartel prin care să stabilească nivelul indicelui, ci că s-au influențat între ele.
„Întrebarea juridică nu este dacă băncile au avut contact. Sunt obligate prin lege să participe împreună la mecanismul de piață pentru stabilirea indicelui. Întrebarea este cu ce scop, în ce context, ce informații au schimbat, dacă acele informații erau sensibile concurențial, dacă discuțiile puteau reduce incertitudinea competitivă și, mai ales, dacă au produs un efect concret asupra ROBOR”, arată Murgulescu.
Chirițoiu susține că prin conduita băncilor, procesul de fixing al ROBOR a fost „viciat” cu „fracțiuni” de procent.
„Orice acuzație serioasă privind manipularea unui indice trebuie să răspundă la o întrebare simplă: Care ar fi fost nivelul corect al indicelui în lipsa așa-zisei conduite sancționate?
Ca să spui că ROBOR a fost manipulat, trebuie să arăți nu doar că a existat o conduită problematică, ci și că acea conduită a schimbat rezultatul. Altfel, riști să confunzi comportamentul cu efectul, suspiciunea cu prejudiciul și indignarea cu analiza”, arată Murgulescu.
Inclusiv BNR a cerut Concurenței să arate care este nivelul presupus corect al ROBOR, în condițiile în care acesta ar fi fost viciat.
Murgulescu amintește că evoluția ROBOR trebuie analizată în context economic.
„În anii în care ROBOR a crescut, România nu a trăit într-o economie normală. A trăit într-o economie lovită de inflație puternică, criză energetică, război la graniță, deficite mari, presiune pe costul finanțării și majorări de dobândă de politică monetară. Într-o asemenea economie, costul banilor crește. Nu este o conspirație. Este mecanism economic”, scrie Murgulescu.
ROBOR la 3 luni a urcat de la circa 2% la peste 8% pe an, pe fondul exploziei inflației la aproape 17% pe an în 2022. Chirițoiu susține însă că nu au fost găsite devieri mai mari ale ROBOR în perioada de maximă creștere.
„A spune că ROBOR a crescut doar pentru că băncile l-au împins ”cu câteva fracțiuni de procent” artificial în sus este o afirmație foarte serioasă. Și tocmai de aceea trebuie demonstrată foarte serios. Mai ales că, în perioade de inflație ridicată, ROBOR a fost adesea sub rata inflației. Acest lucru face mult mai greu de susținut narațiunea simplistă potrivit căreia ROBOR ar fi fost un preț artificial, rupt de piață, împins arbitrar în sus împotriva realității economice”, adaugă Murgulescu.
Băncile au ieșit de asemenea cu o nouă poziție dură la adresa Concurenței, fiind luat la țintă chiar președintele Chirițoiu, acuzat că se află într-o misiune personală.
