Reglementările la nivel european pentru industria de tranzacționare forex, care impun un levier mai restrictiv, urmează să intre în vigoare în această vară astfel încât investitorii trebuie să vină cu mai mulți bani de acasă pentru susținerea pozițiilor deschise. Este o decizie care ar urma să reducă de aproximativ 10 ori volumele de tranzacționare și, implicit, câștigurile din spread-uri ale firmelor de profil. Operațiunile pentru România ale unor jucători ar urma să fie restrânse, iar unii angajați deja își caută de lucru. Persoanele cu sume mici sunt aruncate afară din piață, iar tranzacțiile intraday vor deveni tot mai dificile.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Există o tensiune deoarece reglementări majore urmează să schimbe drastic întreaga industrie a serviciilor de tranzacționare forex și pentru instrumente derivate. Autoritatea de reglementare a piețelor de capital din Uniunea Europeană, European Securities Markets Authority (ESMA), a decis o înăsprire drastică a condițiilor de levier pentru deschiderea pozițiilor în marjă, ceea ce limitează atât accesul la piață în viitor al unor clienți, cât și capacitatea acestora de a tranzacționa în măsura în care o făceau în trecut.
Măsurile care intră în vigoare de la 1 august sunt concepute ca o modalitate de protecție pentru utilizatorii cu un grad de sofisticare mai redus și care sfârșesc prin a manevra greșit pozițiile și portofoliile pe instrumente cu grad de risc ridicat, unde potențialul de câștig este foarte mare, dar și pierderile pot fi catastrofale.
Schimbările majore induse de reglementare vin astfel pe piața instrumentelor derivate, unde în România sunt active câteva mii de conturi. Cerințele de marje sunt mai ridicate astfel încât investitorii trebuie să vină cu mai mulți bani de acasă pentru a-și susține pozițiile pe produse cu nivel înalt de risc. Este un șoc ce afectează o piață locală concentrată puternic pe 2 jucători, X-Trade Brokers din Polonia și Admiral Markets din Estonia, și unde casa de brokeraj românească TradeVille furnizează servicii similare, complementare activității sale de intermediere la BVB.
Cele câteva companii reglementate vor fi afectate de reglementări la nivel european și, paradoxal, există riscul ca mulți clienți să fie mutați către firmele fără licență recunoscută local, unde aceștia să importe graduri suplimentare de risc, legate inclusiv de execuție, de acuratețea cotărilor sau chiar la nivelul retragerilor de cont.
În România sunt 5-6 companii reglementate, cu până la un total de 100 de angajați, românești sau străine (preponderent din Marea Britanie, Cipru, Polonia, prin sucursale sau agenți delegați), care trebuie să respecte regulamentele Autorității de Supraveghere Financiară privind politica de remunerare a angajaților, prezentarea riscurilor unor tranzacții, convorbirile înregistrate pentru controlul calității, reglementările ESMA, fără încercări de convingere a clienților prin metode agresive sau înșelătoare. Lista acestor companii, înregistrate la ASF, poate fi văzută AICI.
În același timp, pe piață sunt circa 30 de companii nereglementate, înregistrate preponderent ca SRL-uri și având ca obiect de activitate înregistrat consultanța în afaceri, management și call center, cu peste 1.500 de angajați, care marketează platforme externe de tipul CFD (forex) pentru clienți români sau străini, ASF încercând acum să reglementeze situația prin indicarea calității de agent delegat, sucursală sau înregistrare în registrul ASF pentru astfel de servicii financiare.
La ce trebuie să fie atenți investitorii. Clienții furnizorilor de servicii de tranzacționare forex și CFD ar trebui să-și contacteze firmele pentru a se lămuri asupra cerințelor de marjă și a face simulări cu privire la cuantumul de bani cu care trebuie să vină de acasă pentru a face tranzacții comparabile cu cele din momentul de față, ordinul de mărime fiind de aproximativ 10 ori. Un alt aspect care trebuie luat în calcul este cântărirea oricăror riscuri atunci când pot primi oferte de la brokeri nereglementați, în parametri de relaxare mai ridicată a condițiilor de marjă, în afara noilor reglementări europene.
Elanul de început nu mai este același
La sediul X-Trade Brokers România, unul dintre cei mai vizibili furnizori de servicii de tranzacționare forex din România, este liniște. Activitatea pare mai mică decât altădată. Reprezentanța locală a unei companii relevante pe piața de capital din Polonia se lansa în urmă cu 10 ani într-o mișcare importantă din punct de vedere mediatic, și anume organizarea unui concurs de tranzacționare al cărui mare premiu era un automobil Porsche.
Elanul de început nu mai este același. Aparatura mini-studioului improvizat pentru podcast-uri de educație pe portalul YouTube momentan stă, iar numărul celor prezenți - restrâns. Bogdan Albu, General Manager de la XTB România, ne spune că o parte din colegi sunt plecați la un eveniment, dar admite că sunt mai puțini decât altădată.
Câți bani trebuie să pui la bătaie dacă vrei poziții în piețele internaționale
Este însă măsura care riscă să distrugă industria, mulți clienți fiind tocmai cei mici care au sume mai reduse de pus la bătaie și care în viitor vor fi limitați în deschiderea pozițiilor. „Din păcate, viitorul se complică foarte mult”, spune Augustin Dăroiu, Senior Account Manager la XTB. „Reglementările complică și felul cum își face strategiile pe cont un trader.”
Sumele necesare deschiderii unei poziții se majorează de la aproape 7 ori, până la 20 de ori, fapt care restricționează accesul pe piață al unor oameni cu disponibilități bănești mai reduse.
Spre exemplu, pentru perechea valutară euro/dolar, cel mai lichid instrument din lume, unde levierul coboară la 30:1, la fel ca și pentru celelalte perechi majore, suma crește de 6,66 ori față de levierul standard oferit de XTB, de 200:1. Facem o verificare pe platforma xStation. Astfel, dacă acum suma necesară pentru deschiderea unei poziții cu 0,20 loturi, având o valoare noțională de 20.000 de euro, este de 465,80 lei, sub noile reglementări ESMA, pentru aceeași poziție, investitorul va trebui să aibă pe cont o marjă blocată de 3.105,33 lei.
„Este ireal!”
Încă este un caz fericit, pentru că perechile valutare minore și exotice vor avea un regim de levier încă și mai aspru, de 20:1. Luăm exemplu perechea valutară dolar australian/franc elvețian, care încă oferă diferențial de dobândă (swap overnight) pozitiv pe pozițiile long. Acum, pentru deschiderea aceleiași pozitiții de 0,20 loturi, investitorul are nevoie de 609,80 lei. Din această vară, clientul va trebui însă să blocheze pe cont o sumă de 10 ori mai mare, respectiv echivalentul a 6.098,00 lei.
Același levier de 20:1 este aplicat și indicilor majori. La XTB, ne spune managerul Albu, alături de euro/dolar, CFD-ul pe indicele german DAX30 este cel mai tranzacționat instrument, fiind preferat de clienți pentru că este volatil. Pentru deschiderea a 0,10 loturi, este nevoie de 743,80 lei. Suma va crește de 10 ori, la 7.438 lei. „Este ireal!”, spune Dăroiu de la tranzacționare. „Câți au asemenea bani?!”
Facem o simulare și pentru produsul aferent indicelui american S&P500. Pentru 0,50 loturi, investitorul trebuie acum să blocheze în marjă 1.368,50 lei. Din această vară, ar trebui să aibă disponibilă suma de 13.685 lei numai pentru a deschide o astfel de poziție. „Indici nu o să mai tranzacționeze nimeni. Asta e clar!”, zice Dăroiu.
Drastic este și pe segmentul mărfuri. În afară de CFD-urile pe aur, celalalte instrumente de pe segmentul commodities vor avea efecte de pârghie de 10:1, fiind, prin natura lor, instrumente mai volatile. Spre exemplu, la XTB, pe petrolul Brent, investitorul trebuie să indisponibilizeze suma de 451 lei pentru 0,10 contracte deschise, iar aceasta ar urma să urce, pentru aceeași cantitate, la 9.020 lei.
Unde se pot refugia investitorii? Aparent tot pe perechile valutare majore și cu poziții mai restrânse. Spre exemplu, conform noilor reglementări, pentru un microlot pe perechea valutară dolar/yen va fi necesară suma de 200 lei.
„Forexiștii” își trimit CV-urile
Consecința este o scădere drastică a volumelor. Pentru furnizorii acestor servicii înseamnă o hemoragie de venituri. Înzecită! „Oricât am dori, nu are cum să ne afecteze”, zice Albu. „Așteptăm o a doua jumătate a anului foarte dificilă.”
Reglementările ESMA sunt pentru 3 luni, dar așteptările companiilor de profil sunt că se va permanentiza. Sunt măsuri care riscă să distrugă industria.
Pesimismul este destul de mare. Deja, angajați ai acestor societăți își trimit CV-urile. Se gândesc la faptul că ar fi siliți să o ia de la capăt în alte firme, pe alte segmente ale industriei financiare sau chiar în afara ei.
Radu lucrează pentru un competitor al XTB, dar ne spune că nu-și trimite nicăieri CV-ul. Nu se vede lucrând altundeva decât în sector, pentru că îi place și consideră că, până la urmă, clienții și companiile se vor replia cumva.
Fuga cu banii la antipozi
Utilizatorii serviciilor de tranzacționare cu levier sunt nemulțumiți. Albu de la XTB ne arată un SMS primit de la un client care îi indică supărat că poate pleca să tranzacționeze cu levier de 500:1 în Noua Zeelandă. După cum se vede pe planșa atașată, deja companiile de profil de la antipozi se promovează și au o abordare de marketing pornind chiar de la constrângerea unor jucători de a folosi un levier de 30:1, 20:1 sau 10:1 în țările Uniunii Europene.
Este un fenomen care s-a mai întâmplat și în SUA. După criză, autoritățile de reglementare americane au introdus obligativitatea unui levier de maximum 50:1, ceea ce a făcut mulți clienți să meargă spre furnizorii de servicii similare din Australia, unde este permis levier de 200:1. În Europa, restricțiile sunt încă și mai dure decât cele de peste Atlantic, iar impactul se va răsfrânge asupra companiilor de pe continent.
În mod normal, competiția ar trebui să fie realizată pe spread-uri, pe comisioane, pe tehnologie și pe execuție, nicidecum pe jurisdicții. Lucrurile sunt, însă, împinse într-acolo, spune Dăroiu.
Ceasul ticăie la bomba amorsată de reglementator
Lucrurile se precipită. Vineri, reglementatorul european ESMA a publicat detaliile finale ale deciziei care fusese luată încă din martie. Deja un concurent al XTB o va aplica de la 30 iulie, conform unor informații obținute de Profit.ro.
Ce se va întâmpla? Probabil, într-o primă fază, clienții vor avea o etapă de tranziție, dispozițiile inițiale fiind pentru 2 luni pentru ca investitorii să-și revizuiască strategiile. Ulterior, ordinele deja deschise nu vor fi închise, probabil, automat, lăsându-se posibilitatea „close only” până la ajustarea portofoliului. Sub acest aspect, Albu nu vede o problemă, pentru că, de regulă, investitorii nu lasă pozițiile deschise foarte mult timp, iar cea mai mare parte a tranzacțiilor sunt intraday, dat fiind natura intrinsecă a instrumentelor. „De aceea există și vorba că «n-a lăsat nimeni moștenire o poziție»”, spune acesta, zâmbind.
Câți bani rămân pe masă ca să poți câștiga într-o zi
Augustin Dăroiu face simulările și nu este mulțumit de ce vede. Se uită peste zile mai puțin volatile pentru indicele DAX și încearcă să vadă ce ar putea face clienții cu un singur microlot, cel pentru care ar fi necesari numai 743 de lei. Vede că impulsurile nu sunt foarte ample și ia în calcul că numai traderii buni prind 60% din mișcare. „Un investitor mediu, dacă ar prinde 20 de lei...”, zice cel de la tranzacționare. Se gândește și că operațiunile intraday au tot mai puțin sens.
Este o asumare exagerată? Probabil că da. O simulare făcută de Profit.ro arată că, pentru una din zilele nu foarte volatile pe DAX, pe o mișcare care reprezintă doar 50% din întregul parcurs, se pot face 70 de lei utilizând un singur microlot.
Marius a tranzacționat cu levier mult timp pentru o instituție financiară și spune că, din punctul de vedere al investitorului, nu ar trebui să fie o problemă chiar atât de mare. În măsura în care acesta se uită la portofoliu per ansamblu, din suma activităților de tranzacționare, chiar dacă multe nu foarte remunerative, el poate obține lejer, dacă este constant și disciplinat, un randament anual de 30%.
„Nu văd de ce nu ar fi mulțumit...”, zice Marius. „Pentru fondurile din afară, care și ele folosesc tranzacțiile în marjă, cine face un randament de 30% este pe prima pagină în Wall Street Journal.” Astfel, pentru cel care face tranzacții în regim de control al riscului, nu se pune problema că piața forex nu este ofertantă pentru randamente superioare celei spot. În opinia sa, nemulțumirea companiilor de pe forex este alta: „Ei vor să fie lăsate marjele mari ca apoi clienții să deschidă mai multe poziții și să se prăjească mai ușor...”
„Pentru ăștia mici nu mai e atractiv”
Albu ne spune că în modelul lor de business mizează mult pe câștigul din spread-uri și că oricum o parte importantă din pozițiile nete sunt vărsate în piața mare pentru controlul riscului. Ne invită să vedem că XTB raportează profituri care sunt egale cu câștigurile din spread-uri. „Noi pe acela contăm”, ne arată spre o tablă unde sunt scrise pozițiile lunare.
Avantajul competitiv față de piața clasică de brokeraj a fost dat de accesul la piețe mai mari și cu produse diversificate, având lichiditate sporită, platforma tehnologică (fie prin Meta Trader, fie cea dezvoltată in house xStation), dar și de potențialul de câștig mai mare prin oferirea contractelor cu efect de pârghie ridicat. Ultimul dispare.
„Până acum aveai randamentele în creștere...”, spune Dăroiu de la tranzacționare. „Altceva, ce să-i dai omului? Potențialul de câștig se diminuează.”
Deja în industrie este luat în calcul că va urma, în consecință, o migrație masivă către piețele spot pentru cei care oricum aveau bani și către criptomede pentru cei care caută volatilitate.
"Pentru cei mici nu mai e atractiv", spune Dăroiu. Albu amintește la rândul său de percepția că cei cu puțini bani "se curăță" repede. În realitate, mulți dintre ei sunt tocmai aceia care au grijă de poziții, își fac multe calcule despre cum trebuie să facă gestiunea banilor și rezistă în piață.
Există și categoria celor care vin pentru adrenalină și plasează banii pentru a vedea dacă le iese pariul, însă, în general, chiar dacă este vorba tot despre un joc având sumă nulă, compania descurajează o astfel de abordare. „A compara cu gamblingul, cu cazinoul, e o greșeală”, afirmă Albu.
„Furtuna e tot mai serioasă”
Claudiu Cazacu, Chief-Strategist la XTB România, spune că, personal, crede că se vor descurca cumva cu reglementările, deși este conștient că devine foarte greu. „Ne ținem noi de catarg, dar furtuna e tot mai serioasă...”
Admiral Markets din Estonia, operând sub jurisdicție britanică, este principalul competitor, iar TradeVille nu mai alocă de ceva timp resurse pentru dezvoltarea prezenței pe această piață, întorcându-se către activitatea de bază, brokerajul la BVB. Deltastock, firmă din Bulgaria cu prezență îndelungată în România, tocmai a anunțat că renunță la subsidiara locală și că va desfășura activitatea direct prin compania-mamă.
„Dacă întrebi pe toată lumea, toți spun că piața se consolidează și că dispărând cei slabi va fi loc mai mult pentru cei competitivi, dar nu este așa”, spune Albu într-un exercițiu de onestitate intelectuală. „Adevărul este că volumele scad și dacă facem calculele vom vedea că vor scădea de 10 ori”, ne spune.
Paradoxal, ei iau în calcul că de noul cadru de reglementare ar putea profita chiar brokerii neautorizați, care să strângă rapid bani prin campanii media agresive și apoi să se dizolve înainte ca supraveghetorii pieței să poată interveni. „Ăia nereglementați, cu call-center-urile o să facă în continuare. Oricum ei nu sunt reglementați. E foarte greu să-i prinzi...”
A fi sau a nu fi trader... profesionist
Telefoanele au început să sune și tot mai mulți clienți întreabă de noile condiții. Sunt în căutare de soluții. Vor să vadă în ce măsură vor putea să facă față noilor cerințe. O posibilitate pentru a se putea continua tranzacția cu leviere mai mari decât cele solicitate de reglementatori este aceea ca o parte din clienți să opteze pentru statutul de investitor profesionist.
Este aparent o portiță în reglementările recente pe care jucătorii și clienții ce vor efecte de pârghie mai ridicate încearcă să o fructfice. Admiral Markets oferă, de asemenea, pe portalul propriu, condițiile în care poate fi accesat acest statut. Sita este destul de groasă.
Cine se califică. Un investitor poate dobândi statutul de trader profesionist – și acces la levierele riscante în consecință – dacă îndeplinește cel puțin 2 criterii din cele 3 condiții stabilite de ESMA. Astfel, prima condiție, cea mai ușor de îndeplinit, este cea ca respectivul client să fi realizat în medie cu o frecvență de cel puțin 10 ordine la fiecare 4 trimestre tranzacții cu valoare noțională de 20.000 de euro.
A 2-a este ca mărimea portofoliului de instrumente financiare, incluzând depozitele bancare, să depășească 500.000 de euro și sunt foarte puțini cei care trec peste prag. Finalmente, a 3-a condiție este ca persoana să fi lucrat cel puțin 1 an pe o poziție profesională care să implice cunoașterea tranzacțiilor CFD și forex. Singurul dezavantaj ar fi acela că cel care aplică la respectivul calificativ nu se mai califică pentru schemele de compensare existente la nivelul pieței.
Câți se califică? „Vor fi foarte puțini”, răspunde Albu. De la cealaltă masă, Dăroiu râde ironic destul de contrariat. Are clienți cărora le este greu să le explice că nu îndeplinesc acum criteriul 3, asociat profesionistului în industrie, atunci când ei de peste 10 ani tranzacționează cu levier și cunosc foarte bine comportamentele de piață și variațiile portofoliilor.
În opinia sa, cel mai bine era dacă era o reglementare mai relaxată, în sensul că să fi demonstrat că a tranzacționat pe cont demonstrativ și să fie lăsat cu un răgaz de 1 an să tranzacționeze pe leviere mai mici, urmând ca apoi să poată face pasul către efecte de pârghie mai riscante.
Vor fi persoane excluse nemeritat din această piață, spune Dăroiu. „Pentru puținii care știau ce fac aici, reglementarea asta e un măcel.”
Soluția pentru o perioadă deloc roz, între ajustarea business-ului și diversificarea acestuia
Condițiile la nivel european sunt încă și mai restrictive decât cele din Turcia, unde s-a introdus un levier de 25:1. Chiar și în aceste condiții, XTB s-a retras de pe piața respectivă. Poate fi și o repliere pe România? Este posibil, spune Albu.
Există modelul de business al platormelor Plus500 care sunt foarte competitive, dar lasă totul online și, fără să aibă reprezentanțe locale sau cheltuieli de marketing, alocă unul sau 2 agenți pe plan local care să se ocupe de tot. Câștigă clienți din promovarea unor spread-uri mici, a unor costuri generale de tranzacționare minime, platformă prietenoasă și o execuție bună.
Condițiile de piață și reglementările în creștere par a spune că nu mai este suficient business-ul dedicat. Mai degrabă, versatile în piață ar fi companiile de tip „one stop shop”, care oferă mai multe tipuri de servicii. Albu arată care sunt opțiunile pentru cei care activează acum pe piața lovită de reglementările europene - „să se reinventeze sau să moară” - și pentru viitor rămâne prudent: „Oricum am întoarce-o, nu urmează o perioadă roz...”
