Bursa de Valori București și Depozitarul Central au parcurs toate etapele necesare împreună cu ASF și BNR pentru stabilirea unui cadru mai flexibil de împrumutare a acțiunilor care ar facilita vânzarea în lipsă și cumpărările în marjă.
În anul 2008 Bursa de Valori București anunța introducerea contractelor futures, iar în vara anului 2010 reglementatorul pieței aproba introducerea vânzărilor în lipsă pentru un număr de 15 acțiuni. Cu toate acestea, o piață futures nu s-a format la BVB, iar operațiuni de short-selling nu s-au realizat, brokerii reclamând condițiile mult prea restrictive pentru împrumutul de acțiuni.
Operatoruld de piață BVB împreună cu Depozitarul Central au anunțat ieri încheierea demersurilor pentru o flexibilizare a cadrului de reglementare astfel încât împrumuturile de acțiuni, vânzările în lipsă și achizițiile în marjă să se poată realiza, primind toate avizele necesare de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Banca Națională a României (BNR).
„Participanții la sistemul de tranzacționare și decontare vor oferi aceste operațiuni la discreție”, spune comunicatul Bursei remis ieri redacției. Brokerii pot iniția demersurile astfel încât începând din data de 2 august aceste operațiuni să fie accesibile clienților lor, astfel încât aceștia să poată câștiga pe scădere, fructifuicând din diferența de preț dintre vânzarea în lipsă și cumpărarea viitoare a instrumentelor financiare
CITEȘTE ȘI Miliardarul George Soros a dat lovitura după ce a pariat că acțiunile Deutsche Bank vor scădea în urma Brexit 28 noiembrie - Profit Financial.forum
Ovidiu Șerdean, broker la agenția din Deva a IFB Finwest, a intuit corect la sfârșitul anului trecut valul de vânzări din acest ianuarie pe baza unor argumente de natură tehnică. El declara atunci pentru Profit.ro că rămâne un mare neajuns acela că investitorii nu se pot proteja de etapele de scădere, chiar dacă le anticipează anterior. Dacă nu vânzările în lipsă, măcar un contract futures short pe indici ar fi absolut necesar la BVB, spunea atunci Șerdean.
“Vânzarea în lipsă reprezintă un element indispensabil unei piețe de capital dezvoltate. (...) Încheierea procesului de reglementare marchează o realizare semnificativă în modernizarea pieței de capital românești și deschide calea participanților la piață să utilizeze aceste posibilități mult așteptate”, a spune Ludwik Sobolewski, Director General la Bursa de Valori București, încrezător că de data aceasta vor exista produse funcționale.
În vara anului 2014 Traian Stan, investitor cu peste 10 ani de experiență pe piața de capital românească, spunea că operatorul de piață BVB ar trebui să insiste mai mult pentru introducerea vânzărilor în lipsă, ca fiind instrumente absolut necesare, fără de care, pe un trend descendent, investitorii nu pot decât să rămână „spectatori la pierderi”. El era nemulțumit de o notificare a Bursei care spunea că acțiunile Electrica (EL) - abia listate – aveau la dispoziție și instrumentul de short-selling. "Comunicatul Bursei inducea publicul în eroare. Tranzacțiile short, de fapt, sunt imposibile", declara atunci Stan.
CITEȘTE ȘI Care sunt șansele ca SIF-urile să își revină în următorii ani La 2 ani de la acel moment, cadrul de reglementare ete modificat în sensul unei flexibilizări a condițiilor de împrumut ale acțiunilor. Bursa și depozitarul Central enunță modificările efectuate la nivelul reglementărilor celor 2 instituții de piață:
• Posibilitatea de a efectua operațiuni de vânzare în lipsă pentru instrumentele financiare admise la tranzacționare la Bursa de Valori București, indiferent de tipul și caracteristicile acestora;
• Posibilitatea de a introduce ordine de vânzare în lipsă fără restricții de preț, volum minim sau tip de ordin;
• Eliminarea obligativității mărcarii specifice a ordinelor de vânzare în lipsă.
• Eliminarea obligației utilizării unui contract standard de împrumut și transmiterea acestuia la Depozitarul Central;
• Posibilitatea de a efectua operațiuni de împrumut cu toate instrumentele financiare înregistrate în sistemul Depozitarului Central;
• Constituirea de garanții pe o arie mai largă de instrumente financiare;
• Extinderea scopurilor pentru care se pot realiza operațiuni de împrumut;
• Eliminarea numărului maxim de zile lucrătoare aferente unui împrumut de instrumente financiare.
