După ce timp de 3-4 luni la jumătatea anului investitorii activi la Bursa de Valori București au avut apăsarea legată de posibilitatea unei ajustări consistente a schemei fondurilor de pensii de la Pilonului II, șocul a venit în decembrie când promovarea uor schimbări majore de ordin fiscal și de reglementare în domeniile bancar, energetic și telecom a prăbușit bursa cu aproape o cincime. Cutremurul a pus punct unui an cu dividende bune, fără oferte publice de listare majore și câteva mutări la nivel instituțional.
În ultimii 5 ani, veștile pentru investitorii de pe bursă au fost mai degrabă bune din zona guvernamentală și politică. Secvența de listări ale companiilor de stat din 2013-2014 a adus „marfă” nouă pe „taraba” de la BVB, stimulii fiscali din 2015 au adus o creștere economică robustă, cadrul de reglementare a devenit mai suplu, impozitul redus pe dividende s-a răsfrânt favorabil direct pentru piața de capital, iar distribuiri suplimentare de dividende au venit de la societățile cu capital de stat. Nu în ultimul rând, a existat un proces constant de îndepărtare a „băieților deștepți” care extrăgeau rentă din domeniul energiei, având ca efect mutarea câștigurilor către producători, mulți dintre aceștia prezenți la cota bursei.
Anul 2018 a fost, însă, marcat de vești cotradictorii din zona politică și a majorității parlamentare care au fost de natură să înrăutățească sentimentul investitorilor față de posibilitățile de a obține câștiguri pe piața de capital românească. Chiar dacă unele din zvonuri nu s-au materializat, persistența lor în spațiul public a fost de natură să creeze emoții negative pe bursă, cu efrect asupra cotațiilor.
În primele 4 luni ale anului piața a avut un raliu consistent care a adus indicele reprezentativ BET de la BVB pe un nou maxim post-criză, puțin peste reperul de 9.000 de puncte, piața reușind să surmoneteze chiar și veștile rele de pe plan extern și să navigheze peste un val de vânzări major care a adus indicele american Dow Jones Average Industrial la cea mai mare cădere nominală de o zi in istoria sa de un secol. Rezultatele financiare preliminare bune publicate pentru anul trecut și propunerile pentru dividende au alimentat din plin acest trend.
Cu fondurile de pensii în jos pe scările de la BVB
La sfârșitul lunii aprilie, însă, au apărut și la București vânzările majore. O tendință de depreciere a fost antrenată pentru un răstimp de o lună și jumătate, motorul scăderilor fiind declarațiile contradictorii și zvonurile privind o iminentă ajustare majoră a schemei fondurilor de pensii administrate privat cu contribuții obligatorii, așa-numitul Pilon II.
Faptul că ministrul Finanțelor Publice Eugen Teodorovici a afirmat că în luna iunie va exista o rezoluție din partea autorităților în această privință a creat și un orizont de timp, precipitând reacția negativă a investitorilor față de posibilitatea reducerii forței financiare a fondurilor de pensii, cei mai constanți cumpărători de pe piața de acțiuni românească. Piața a pierdut până la începutul lunii iulie aproape 15% față de maximele din aprilie. Înțelepciunea piețelor bursiere că este bine să vinzi în luna mai și să pleci în vacanță („sell in May and go away”) a funcționat ca la carte în anul bursier românesc 2018.
Piața a mai suferit un șoc din zona la guvernamentală după ce Ministerul Finanțelor Publice a postat pe portalul propriu spre dezbatere publică un proiect care prevede plafonarea prețului gazelor naturale la nivelul de 55 lei/MWh, un reper inferior celui de dinainte de liberalizarea pieței. Titlurile Romgaz Mediaș (SNG) au scăzut în acea zi cu 5%, însă au revenit după ce Guvernul a retras actul normativ chiar în acele zile.
Mișcarea de revenire a avut vânt din față... de pe bursa germană
Estomparea veștilor negative din zona guvernamentală a lăsat spațiu în piață pentru o revenire a cotațiilor și în context în care majoritatea companiilor listate relevante la BVB au venit cu rezultate financiare în creștere la 6 luni. Astfel, în ultima parte a verii și în prima jumătate a toamnei, piața s-a aflat pe o traiectorie ascedentă destul de coerentă, întro mișcare de recuperare a impulsului de depreciere anterior.
Prefigurarea distribuirii unor dividende parțiale în baza unui act normativ care a intrat în vigoare în iunie a fost de natură să stimuleze intrarea la cumpărare a investitorilor. Către noiembrie, tendința pozitivă a acțiunilor românești deja s-a epuizat în măsura în care și în piețele externe investitorii au revenit din vacanță mai degrabă cu poftă de vânzare. Indicele DAX din Germania a pierdut 3.000 de puncte, context în care nici bursa locală nu a mai avut suflu.
Chiar și așa, cu câteva zile înainte de Crăciun, performanța de la BVB era remarcabilă, cu un randament de aproximativ 14% pentru acțiunile lichide în condițiile în care erau incluse și dividendele. Bogdan Ceuca, investitor cu 15 ani de experuiență pe piața de capital românească, declara pentru Profit.ro, la jumătatea lunii decembrie, că aceasta urma să fie negativă și că șansele de recuperare sunt reduse, dar că și așa anul este „spectaculos” din punctul de vedere al câștigurilor. El afirma că pentru finalul de an investitorii nu vor mai avea determinarea de a lua poziții majore. „Jocurile, la noi, cam sunt făcute”, declara Ceuca.
Sesiunea de „șoc și groază”. Ordonanța care a scos investitorii din spiritul Crăciunului
Nu au fost! Un picaj neașteptat a fost precipitat din zona guvernamentală. Autoritățile au șocat piața cu o ordonanță de urgență care include o taxă pe activele bancare, plafonarea prețului gazelor naturale la reperul de 68 lei/MWh, o taxă de pe cifra de afaceri pentru companiile din energie și telecom, dar și o reformă a cadrului de operare a sistemului de pensii.
Anunțate inițial de Ministrul Finanțelor Teodorovici modificările respective au adus un veritabil cutremur pe bursă, a doua cea mai mare cădere de o zi din istoria modernă de 3 decenii de la BVB. Indicele BET s-a prăbușit cu 11,21%, anulând câștigurile investitorilor de peste an. Acțiunile bancare au avut nevoie de o mutare în jos a limitei de variație, pentru a putea permite scăderi de aproximativ 20%, singura zonă în care găseau cumpărători.
Vânzările au persistat alte 2 zile, iar indicele acțiunilor blue-chip a coborât chiar și sub reperul de 7.000 de puncte, la un minim al ultimilor 2 ani. Anxietatea a însoțit investitorii până la finalul anului, o sesiune de recuperare ceva mai consistentă, fiind urmată de zile neconcludente.
Povestea dividendelor, o constantă la BVB. Anul 2018 instituționalizează distribuțiile în baza rezultatelor parțiale
Anul nu arată chiar dezastruos la BVB, chiar dacă ședințele din finalul său au ras aprecierile de capital date de creșterea nominală a acțiunilor. Repartizările de dividende au fost consistente și remunerează porotofliile investitorilor.
Companiile cu acțiuni lichide din structura indicelui BET au dat tonul. Băncile, cu cel mai bun profit agregat din istorie, au avut cu ce să vină în fața investitorilor. Banca Transilvania (TLV) a acordat dividende de 610,00 milioane lei, cărora li s-au adăugat distribuția de acțiuni gratuite în contul unei majorări de capital de 471,04 milioane lei.
Cu un dividend-mamut raportat la dimensiunea companiei a venit și Alumil Rom Industry (ALU), echivalentul a 13,00 milioane lei, în baza unei performanțe excepționale obținută ca urmare a vânzării unor terenuri deținute în București, Brașov și Timiș. La momentul anunțului, dividendul de 0,4160 lei/acțiune reprezenta a 3-a parte din prețul acțiunilor furnizorului de profile de tâmplărie din aluminiu, cu acționariat majoritar grecesc.
La categoria surprizelor neplăcute a fost Transelectrica (TEL), care nu a distribuit dividende. Transportatorul de energie electrică a raportat pentru anul 2017 o pierdere urmare a unei revizuiri bilanțiere impuse de Fisc în contul unor facturi neemise de companie, dar pierdute în incendiul din anul 2009 în care a ars sediul Transelectrica. Prin contrast, transportatorul de gaze naturale Transgaz (TGN) a acordat dividende, dar cu întârziere, după ce acționarii nu au reușit să voteze la AGA de bilanț o propunere de dividend dintre cele concurente depuse de Consiliul de Administrație și acționarul majoritar, Ministerul Economiei.
De la jumătatea acestui an, un act normativ a deschis și calea distribuirilor suplimentare în baza rezultatelor financiare parțiale, după ce anterior au constituit doar excepția în cazul companiilor de stat. Primul emitent de la cota BVB care a folosit acest instrument a fost Transilvania Construcții (COTR) care a inițiat acordarea de dividende atât în baza profitului net semestrial, cât și în contul câștigului la 9 luni. Nuclearelectrica (SNN) a venit cu dividende suplimentare în sumă de 282,00 milioane lei, alte repartizări de câștiguri în baza rezultatelor parțiale și din rezerve acordând Romgaz, Transgaz și Alro. Teraplast Bistrița (TRP) a profitat, de asemenea, de legislație, pentru a încasa înainte de încheierea anului fiscal, dividende în valoare de 12,5 milioane lei de la cea mai dinamică subsidiară a sa, TeraSteel.
Minime în piață pentru unele acțiuni
Dividendele au asigurat așadar o contrapondere la deprecieri ale cotațiilor care au survenit mai cu seamă pe finalul anului. Pentru unele acțiuni 2018 a fost acela al atingerii unor minime absolute. Este vorba despre acțiunile Electrica (EL) care au ajuns la cele mai coborâte niveluri de la listarea distribuitorului de energie electrică în 2014. Au contribuit la aceasta rezultatele slabe din 2017, efectal unui șoc suferit pe piața livrării energiei electrice la zi, unde compania a avut contraparte cu „băieți deștepți” care au intrat în faliment. O amendă de 10,8 milioane lei hotărâtă la începutul anului pentru un caz de înțelegeri privind piața contoarelor a venit în continuarea secvenței negative cu atât mai mult cu cât nu este exclus ca societatea să aibă de restituit în anii viitori, în baza unor decizii din instanță sume către clienții păgubiți.
Minime au atins în 2018 și acțiuni listate recent precum cele ale Digi Communications (DIGI), Sphera Franchise Group (SFG), MedLife (M), AAGES Târgu Mureș (AAG), Transilvania Broker de Asigurare (TBK).
Secetă de oferte de listare
Nu numai că amintirile investitorilor despre participările la ofertele publice de listare sunt neplăcute, dar riscă să devină și îndepărtate. 2018 este un an de regres sub acest aspect. Singurul exercițiu notabil este cel derulat de producătorul de vinuri purcari Wineries (WINE) care a intrat la cota BVB în februarie în urma unei operațiuni în valoare de 186,20 milioane lei (40,01 milioane euro) și care situa capitalizarea de piață a companiei la 380,00 milioane lei (81,66 milioane euro), echivalent cu un preț de 10,74 ori câștigul pretaxare EBITDA.
Oferta a atras interesul unor jucători mai mari precum Franklin Templeton, compania americană care are în administrare Fondul Proprietatea (FP), canadienii de la Fiera Capital (fosta Charlemagne Capital) și SEB Investment Management, vehicul de investiții a celebrei familii de bancheri suedezi Wallenberg, dar după picajul antrenat pe bursă la final de an de deciziile guvernamentale titlurile producătorului de vinuri încă se găsesc cu 12-13% sub prețul de 19,00 lei/acțiune al operațiunii de piață care au adus emitentul pe bursă.
Către jumătatea anului, anxietatea legată de fondurile de pensii a făcut mediul foarte greoi pentru derularea unor noi oferte de listare. Fondurile de pensii neștiind pe ce contribuții vor conta, aveau disponibilitate mică, iar jucătorii externi știind de stresul principalei contrapărți românești, de asemenea, aveau puțin interes să intre în necunoscut.
Totuși, bursa are un nou emitent relevant
Acesta este și contextul eșecului în luna iulie a încercării majoritarilor de la Alro, rușii în frunte cu miliardarul rus Vitali Matchitski de a înstrăina pachetul de control la producătorul de aluminiu. Oferta s-a închis fără a se întâlni cu o cerere care o componentă internă acceptabilă, dar la care nu s-a raliat decât un singur investitor străin. Profit.ro a documentat, consultând multiple surse din piața de capital, circumstanțele „trântirii” ofertei și la care, se pare, a cântărit decisiv slaba pregătire a operațiunii din partea consorțiului de intermediere format din Deutsche Bank și UBS.
Cu o altă casă de casă de brokeraj la timonă în reprezentanța internă a Swiss Capital și pentru un pachet mai mic, de aproximativ o treime din acțiuni, Alro a reluat operațiunea în decembrie când a vândut pachetul la prețul de 3,0000 lei/acțiune exact cu câteva zile înainte de șocul bursier. Tranzacția s-a ridicat la 723,10 milioane lei (155,58 milioane euro), iar valoarea de piață a Alro a fost cotată la 2,14 miliarde lei (460,72 milioane euro).
Pavăl Holding, societate fondată recent de frații Dragoș și Adrian Pavăl, fondatorii retailerului de material de construcții Dedeman, a cumpărat 165,33 milioane acțiuni ale producătorului de aluminiu, reprezentând 23,16% din capitalul social pentru suma de 495,99 milioane lei (106,44 milioane euro). Relevantă pentru economia românească, Alro devine și o companie relevantă pentru bursa unde anterior acestei operațiuni de piață era o prezență neglijabilă, cu un free-float real de numai 1,80%.
Cine a mai venit, cine a mai plecat...
Dincolo de evenimentul unic al ofertei de listare de la Purcari și de mutarea făcută de Alro, au mai fost sosiri pe bursa. Producătorul de mobilă Elvila (ELV), una dintre cele mai vechi firme fondate după 1989, a ajuns la cota sistemului de tranzacționare AeRO de la BVB ca urmare a unei listări tehnice operate în februarie, însă în cvasianonimat, cu puțin interes din partea investitorilor. Tranzacțiile pe acest emitent în primul an bursier se situează doar cu puțin peste 50.000 de lei.
Pe sens contrar, portughezii de la BA Vidro au retras de la BVB acțiunile producătorului de articole din sticlă Stirom București (STIB), companie pe care a achiziționat-o în 2016 de la grupul grecesc YIOULA. O cale similară o are societatea de construcții Comnord București (COSC). După ce omul de afaceri Sorin Crețeanu a dobândit 96,53% din titlurile companiei, aceasta va fi retrasă de la BVB de unde este deja suspendată de la tranzacționare în vederea delistării de la sfârșitul lunii octombrie.
La finalul lunii noiembrie, Adunarea Generală Extraordinară de la Aviația Utilitară (AVUT), companie controlată indirect de omul de afaceri Radu Dimofte, a decis delistarea. Înainte de acest moment, societatea este cotată la o valoare cu puțin sub 25 milioane lei.
Tot la capitolul dispariții, acțiunile Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT) coboară întru irelevanță pe bursă după încheierea tranzacției prin care societatea Chimcomplex Borzești a preluat activele combinatului petrochimic vâlcean. Oltchim rămâne o carcasă goală, cu acțiunile sale intrând în derivă și indicând acum o capitalizare de piață mai mică de 15 milioane lei.
Tranzacții mari pe segmentul obligațiunilor
Chiar și fără noi emitenți în număr mare, bursa nu a fost ocolită de exerciții de piață. Sub acest aspect, am consemnat o activitate sporită pe segmentul obligațiunilor. Astfel, compania imobiliară Globalworth, cel mai mare deținător de spații de birouri din România, a listat obligațiuni în valoare de 550 milioane euro. De asemenea, Banca Transilvania (TLV) a venit cu propria sa emisiune de obligațiuni însumând 285 milioane euro, în timp ce Primăria Municipiului București a adus la cota BVB o emisiune de titluri obligatare în valoare de 550 milioane lei.
Pe sistemul alternativ de tranzacționare AeRO a fost listată în noiembrie emisiunea de obligațiuni în valoare de 4,70 milioane lei a companiei Bittnet Systems (BNET), iar în decembrie același emitent a închis cu succes un plasament privat pentru obligațiuni în valoare de 9,70 milioane lei pe care ar urma să le aducă la tranzacționare în regim bursier anul viitor. În același stadiu, al procedurilor premergătoare listării, se află și emisiunea de obligațiuni în valoare de 7,65 milioane lei ale retailerului online Elefant.
Cine și cum a dat-o în bară
Piața instrumentelor cu venit fix a consemnat un incident de plată neplăcut pe final de an. Municipalitatea Timișoara a avut o ratare de plată de 2,43 milioane lei la scadența trimestrială din noiembrie a celor 5 emisiuni de obligațiuni ale sale în valoare totală de 150 milioane lei și care își ating scadența în mai 2026. În decembrie, debitoarea a revenit cu plățile la zi, însă piața a consemnat eșecul plății. „Oricum ar fi, e default”, declara pentru profit.ro reprezentantul unui fond de investiții.
Nu a fost singurul eșec din acest an. SIF Transilvania (SIF3) – societate al cărei șef de un sfert de veac Mihai Fercală a dobândit în noiembrie un mandat de 4 ani de președinte al Depozitarului Central – nu a izbutit să finalizeze operațiunea de consolidare a acțiunilor proprii care ar fi urmat să scoată din acționariat milioane de români care au primit acțiuni în cadrul programului de privatizare în masă derulat acum 20 de ani. Un acționar apropiat omului de afaceri Constantin Frățilă a contestat în instanță înregistarea în Monitorul Oficial a hotărârii din Adunarea Acționarilor cu privire la acest demers și a obținut câștig de cauză după un model prin care în 2016n Asociația investitorilor pe Piața de Capital (AIPC) a „trântit” operațiunea similară inițiată de SIF Moldova (SIF2).
Aceeași societate a înregistrat un eșec și în acest an. Demersurile de schimbare a denumirii SIF Moldova în First Romania Capital Invest s-au oprit la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) unde reglementatorul pieței a constat că acest lucru este imposibil pe actuala legislație privind societățile de investiții financiare.
Au dat-o în bară și cei de la Bursa de Valori București. Forumul Investitorilor Individuali programat pentru jumătatea lunii mai a fost contramandat intempestiv chiar cu o seară înainte, instituția invocând nerespectarea prevederilor contractuale de către deținătorul spațiului unde urma să se desfășoare evenimentul. A fost reprogramat pentru o lună mai târziu când a avut loc, după cum altă ediție s-a desfășurat la jumătatea lunii noiembrie.
Adrian Tănase, la primul an de mandat. Obiectiv – creșterea lichidității. Mijloc – piața derivatelor
Pentru BVB a fost anul unui nou început. Adrian Tănase a primit la debutul anului avizul ASF pentru un mandat de 4 ani în poziția de director general, anterior deținută de polonezul Ludwik Sobolewski. Obiectivul principal declarat de Tănase, care timp de 8 ani a fost la administrarea portofoliului fondurilro de pensii ING și NN, este creșterea lichidității de pe piața bursieră românească, iar subsecvent acestuia este crearea unei contrapărți centrale, percondiție pentru existența unui segment al instrumentelor derivate.
Statutul de piață emergentă, cu un pas mai aproape, dar la cel puțin 9 luni depărtare
Rulajele mici reprezintă principalul impediment pentru ca bursa românească să obțină statutul de piață emergentă sub criteriile FTSE Russell. Activitatea de tranzacționare medie zilnică pe segmentul acțiuni a fost în intervalul ianuarie-noiembrie de 40,37 milioane lei (8,67 milioane euro), cu 6,00% mai mică decât cea de 42,95 milioane lei (9,40 milioane euro) din anul 2017. Este de așteptat la pe întreg anul 2018 media să fie puțin trasă în sus de volumele sporite antrenate de știrile privind ordonanța de urgență.
Agenția de evaluare financiară FTSE Russell ține BVB pe lista de monitorizare în vederea promovării la statutul de piață emergentă, următoarea mutare fiind programată pentru septembrie 2019. Liberalizarea tranzacțiilor în regim extrabursier de tip over-the-counter (OTC) a contribuit la ameliorarea perspectivelor pentru obținerea statutului de piață emergentă față de actualul stadiu de piață de frontieră.
Orarul de tranzacționare a fost scurtat, dar a rămas mai lung decât cel de la New York și Tokyo
Taxa buclucașă care favorizează tranzacțiile enervante
De la începutul anului a intrat în viogoare și noua schemă tarifară ce include și taxa de un leu pe ordinul executat, ultimul stârnind nemulțumiri printre investitorii individuali. Introdusă pentru a contracara unele tendințe de a introduce „micro-ordine”, taxa pare a avea tendința de a lovi și în bruma de interes pe care o mai au acțiunile mai puțin lichide.
Taxa este valabilă numai pentru piața reglementată, dar casele de brokeraj, pentru uniformitatea în sistemele de operarem au lăsat-o la clienți și pentru acțiunile din piața AeRO. Profit.ro a semnalat încă din vară apariția fenomenului unor „micro-ordine” de tachinare care să lase vânzătorii sau cumpărătorii în brațe cu o câte o acțiune, de multe ori în valoare de câțiva bani, însă pentru care platforma deja le ia leul. „Degeaba pui câte 3.000 de titluri în ordin, că îți vinde 2 acțiuni”, declara un investitor pentru Profit.ro. „Ei s-au distrat...”
Tranzacții cu pachete mari. Câteva repere
Dincolo de tranzacțiile derizorii, au fost și transferuri de acțiuni importante. Ilustrare pentru faptul că se pot fadce bani frumoși pe bursa românească, fondul finlandez KJK Fund II SICAV-SIF și-a înstrăinat la sfârșitul lunii februarie participația sa de 7% din acțiunile Conpet Ploiești (COTE), încasând 61,80 milioane lei (13,28 milioane euro). Cum prețul tranzacției a fost de 101,00 lei/acțiune, rezultă că finlandezii, dacă avem în vedere și dividendele primite, și-au triplat banii în răstimpul de mai puțin de 4 ani cât au avut deținerea.
O participație încă și mai mare decât a KJK la transportatorul de țiței prin conducte, echivalentă cu 7,41% din capitalul social, a dobândit Dedeman. Fondatorii companiei din domeniul vânzării materialelor de construcții au mai cumpărat un pachet consistent la Electrica (EL), după cum și-au majorat la peste 60% deținerea de la Cemacon Zalău (CEON).
Deși a fost un an de stres pentru fondurile de pensii, adminstratorii celor mari mari dintre acestea, cei de la NN, au majorat deținerile la companii vizibile. Astfel, 4 vehicule financiare ale NN au ajuns să depășească reperul unei participații de 5% din acțiunile Transgaz, valoarea pachetului fiind peste 50 milioane euro. Aceiași jucători au făcut achiziții de acțiuni MedLife (M) însumând 4 milioane euro și au trecut de o deținere reprezentând 6% din capitalul social al furnizorului de servicii medicale listat în decembrie 2016.
În oferta publică de listare intraseră și canadienii de la Fiera Capital, cu o participație de 7,21% din titluri, dar aceasta a fost drastic redusă la 2,97% din capitalul social al MedLife prin tranzacții efectuate în această toamnă.
Tot la un jucător din domeniul sănătății, Farmaceutica Remedia Deva (RMAH) s-au realizat transferuri importante. În urma acestora, Ionica Mirela Pavel, asociată în companiile Pharmnet, și-a majorat deținerea la 24,13% din acțiunile companiei, față de participația de 18,23% din capitalul social afișată la sfârșitul anului 2017. Cea mai importantă mutare, pavel o făcuse încă din iunie 2017, când a achiziționat pachetul de 16,62% din acțiunile remedia deținut de omul de afaceri româno-ferman Stache Lutz prin intermediul AHG Vermogensverwaltungs GmbH, înregistrată la Cottbus, în Germania.
Miliardarul american Paul Singer și-a continuat vânzările la Fondul Proprietatea (FP) unde a apărut un alt acționar de prim-plan, respectiv fondurile înregistrate în Irlanda AIO Finance, care au raportat în septembrie o deținere de 6,69% din acțiunile Fondului.
Retrageri, demiteri, dispariții
Dacă unii au câștigat în implicare, au fost și actori care au părăsit scena, uneori chiar după stagii îndelungate pe piața de capital românească. La începutul anului, Franklin Templeton, compania care are în administrare Fondul Proprietatea, anunța plecarea, survenită propriu-zis în primăvară, a lui Greg Konieczny, polonezul ce a avut timp de peste 7 ani poziția de manager al FP. În locul acestuia a rămas sud-africanul Johan Meyer, implicat în activitatea de administrare a Fondului încă de la sfârșitul anului 2016.
Element de neliniște pentru investitorii de portofoliu, politicul a continuat cu derogări de la legea privind guvernanța corporativă în ceea ce privește numirile la companiile de stat. Volatilitatea personalului din directorate și Consiliile de Administrație, cu mandate succesive de câte 4 luni, s-a mai atenuat față de 2017, dar încă nu se poate vorbi despre stabilitate decât la puțin companii. La jumătatea anului au fost schimbați directorii de la Transelectrica (TEL), Romgaz (SNG) și Nuclearelectrica (SNN).
La Romcarbon Buzău (ROCE), piața a avut o dispariție mult mai dură. Acționarul majoritar, taiwanezul Hung Chin Ling, omul dedicat având casă și teren de tenis în curtea fabricii, a decedat în Asia. Investitori de portofoliu spun că absența celui care a fondat și compania Greenfiber reprezintă o pierdere reală pentru Romcarbon.
SIF Oltenia vinde pentru 140 de milioane de euro pachetului de acțiuni BCR
De plecat a plecat de la Craiova, către Viena, și pachetul de 6,29% din acțiunile BCR deținut de SIF Oltenia (SIF5). Șeful societății Tudor Ciurezu a efectuat o tranzacție pentru care a așteptat cu 7 ani mai mult decât celelalte SIF-uri, răsplata fiind suma de 140 milioane de euro în cash care a intrat pe bilanțurile entității în acestă toamnă, virată de cumpărătorul Erste, acționarul majoritar al băncii. Anul viitor, acționarii SIF Oltenia vor fi chemați pentru a stabili destinația ulterioară a acestor resurse bănești.
O piață destul de bogată în oferte
Grupul bancar austriac Erste nu este singurul acționar majoritar care a plătit bani investitorilor de portofoliu. Au mai fost derulate oferte de cumpărare ale majoritarilor la Boromir Prod (SPCU), Cemacon Zalău (CEON), Zentiva România (SCD), de 2 ori, Retrasib Sibiu (RTRA), Comnord (COSC), iar la IAR Brașov (IARV) a fost onorată o solicitare de retragere din societate a SIF Transilvania.
Fondul Proprietatea nu a mai venit cu ofertă accelerată de vânzare pentru unul din pachetele deținute la societăți listate, dar a lansat o operațiune răscumpărare care viza achiziția de 1,20 miliarde acțiuni proprii. Au mai inițiat și derulat programe de buy-back SIF Transilvania, SIF Banat Crișana (SIF1), SIF Moldova (SIF2), AAGES Târgu Mureș (AAG), Impact Developer & Contractor (IMP), TeraPlast (TRP), Banca Transilvania (TLV),Bermas Suceava (BRM).
2018 – anul în care bursa și-a văzut loviți competitorii
Atractivă prin prisma dividendelor, piața de capital românească a avut în acest an un avantaj competitiv față de alte burse dezvoltate și emergente care au suferit lșa nivelul dinamicii prețurilor.
În mod particular, a primit o grea lovitură o categorie de active financiare care chiar reprezenta un concurent serios în rândul tinerilor. Investițiile în criptomonede au fost avariate serios de picajul instrumentului financiar reper pe acest segment, moneda virtuală Bitcoin. Raportată la dolar, aceasta s-a prăbușit la o cincime față de maximul de acum un an.
Posibilități pentru migrația de clienți s-au deschis și dinspre piața forex și a contractelor pentru diferență. Introducerea în legislațiile și reglementările naționale a deciziilor luate la nivel european privind înăsprirea marjelor ar putea determina unii clienți ai furnizorilor de servicii de tranzacționare în marjă să se mute către alte categorii de instrumente. BVB ar putea fructifica această oportunitate câștigând mai mulți investitori pentru segmentul acțiuni în condițiile în care piața certificatelor de la București este foarte puțin competitivă, cu spread-uri ridicate, regulamente laxe și formatori de piață caracterizați prin lipsă de predictibilitate în furnizarea de cotații ferme pe tot timpul zilei și la niveluri similare cu cele ale activelor suport.
Dobânzile au rămas mici, teoretic element favorizant pentru migrarea unor economii pentru piața de acțiuni, dar comportamentul financiar al românilor a rămas caracterizat de aversiune la risc. Mai mult decât atât efectul negativ s-a răsfrânt al dobânzilor mici s-a răsfrânt asupra industriei fondurilor de investiții. În primele 9 luni ale acestui an, conform datelor furnizate de Asociația Administratorilor de Fonduri, retragerile nete de bani ale românilor s-au ridicat la peste 2 miliarde lei.
Anul 2018 își va spune cuvântul încă multe luni de-acum încolo, prin prisma existenței picajului de final de an care a născut nevoia de găsire de repere tehnice înaintea începutului oricărei mișcări de recuperare temeinice. Investitorii vor tatona, având în vedere și rezultatele financiare ale companiilor listate care au venit divergente la 9 luni.
Cei mai mulți emitenți și-au ameliorat profitabilitatea față de primele 3 trimestre din 2017: Banca Transilvania (TLV), BRD Groupe Société Générale (BRD), OMV Petrom (SNP), Transelectrica (TEL), Nuclearelectrica (SNN), Antibiotice Iași (ATB), Biofarm București (BIO), Zentiva România (SCD), MedLife (M), TeraPlast Bistrița (TRP), Cemacon Zalău (CEON), Artego Târgu Jiu (ARTE), Bursa de Valori București (BVB), Romcarbon Buzău (ROCE), Compa Sibiu (CMP), Electromagnetica București (ELMA), Purcari Wineries (WINE), Vrancart Adjud (VNC), Aerostar Bacău (ARS), IAR Brașov (IARV), Socep Constanța (SOCP), Rompetrol Well Services (PTR), TMK Artrom Slatina (ART), Farmaceutica Remedia Deva (RMAH), Ropharma Brașov (RPH), Transilvania Construcții (COTR), Carbochim Cluj-Napoca (CBC), Electroaparataj București (ELJ), Uztel Ploiești (UZT), Transilvania Broker de Asigurare (TBK), Prebet Aiud (PREB), Turism Felix Băile Felix (TUFE), THR Marea Neagră (EFO) și Prefab București (PREH).
În același interval de raportare, o serie de companii și-au deteriorat parametrii privind rezultatele nete: Alro Slatina (ALR), Transgaz Mediaș (TGN), Romgaz (SNG), Conpet Ploiești (COTE), Rompetrol Rafinare Constanța (RRC), Oil Terminal (OIL), Turbomecanica București (TBM), Electroargeș Curtea de Argeș (ELGS), Comelf Bistrița (CMF), AAGES Târgu Mureș (AAG), Impact Developer & Contractor (IMP), Alumil Rom Industry (ALU), Mecanica Ceahlău (MECF), Altur Slatina (ALT), Șantierul Naval Orșova (SNO), UAMT Oradea (UAM) și Costrucții Napoca (NAPO).
