Otrăvirea unui fost agent dublu rus în Regatul Unit, summitul istoric între Donald Trump și Kim Jong Un, recorduri de temparatură au marcat, între alte evenimente, anul 2018, relatează AFP care le prezintă succint pe cele mai importante.
CAZUL SKRIPAL
La 4 martie, fostul dublu agent rus Serghei Skripal și fiica sa Iulia sunt găsiți inclonștienți la Salisbury, în sudul Angliei, otrăviți cu un agent neurotoxic extrem de puternic, niviciok. Ei sunt spitalizați în stare critică timp de mai multe săptămâni, scrie News.ro.
Londra acuză serviciile militare ruse de informații GRU și emite un mandat european de arestare pe numele a doi ruși, suspectați de comiterea atacului. Rusia dezminte orice implicare.
Scandalul provoacă o gravă criză diplomatică între Moscova și Occident și conduce la un val de expluzări reciproce de diplomați și la impunerea unor noi sancțiuni Rusiei.
În iunie, alte două persoane sunt contaminate cu noviciok și spitalizate la Salisbury. Una dintre ele moare.
VICTORIA LUI AL-ASSAD ÎNTR-O SIRIE FRAGMENTATĂ
La 14 aprilie, armata anunță că a recucerit teritorii rebele în Ghuta de Est, la intrarea în Damasc, după două luni de potop de foc - soldat cu 1.700 de morți - și acorduri de evacuare impuse insurgenților.
Anunțul este făcut la o zi dupăatacuri aeriene ale Statelor Unite, Franței și Regatului Unit, ca represalii față de un atac chimic la Duma, de care Occidentul acuză puterea, care neagă.
De atunci, regimul lui Bashar al-Assad, susținut puternic de Rusia, a înlănțuit victorie militară după victorie militară contra rebelilor și jihadiștilor, iar în prezent deține controlul a peste două treimi din teritoriu. Însă Siria, devastată din 2011 de un război complex, soldat cu peste 360.000 de morți și milioane de deplasați și refugiați, se află în ruine și rămâne o țară fragmentată.
La 19 decembrie, președinteșe Donald Trump ordonă retragerea celor aproximativ 2.000 de militari americani staționați în nord-estul Siriei, unde luptă împotriva jihadiștilor din cadrul grupării Statul Islamic (SI), alături de o coaliție arabo-kurdă. Anunțul, care intervine în timp ce Ankara se pregătește să lanseze o ofensivă vizând forțe kurde, antrenează demisia secretarului american al Apărării Jim Mattis.
TRUMP SE RETRAGE DIN ACORDUL CU IRANUL
La 8 mai, Donald Trump anunță atât retragerea Statelor Unite din acordul nuclear semnat în 2015 la Viena între Iran și marile puteri, cu obiectivul de a împiedica Teheranul să se doteze cu arma atomică, cât și reimpunearea unor sancțiuni acestei țări și întrerinderilor care au legături cu ea.
Președintele american reproșează acordului că este prea slab în partea nucleară și că nu înglobează rachetele balistice ale Teheranului și nici intervențiile sale directe sau indirecte în mai multe conflicte în regiune, precum războaiele din Siria și Yemen.
La 5 noiembrie, după o primă serie de sancțiuni economice în august, Washingtonul reimpune măsuri punitive sectarelor iraniene petrolier și financiar, vitale țării.
AMBASADA AMERICANĂ, LA IERUSALIM
La 14 mai, inuagurarea Ambasadei Statelor Unite la Ierusalim - care reprezintă recunoașterea de către Washington a orașului drept capitală a Israelului - se traduce într-o baie de sânge în Fâșia Gaza, unde peste 60 de palestinieni sunt omorâți prin împușcare de către militari israelieni.
Tensiunile sunt exacerbate de la începutul, la 30 martie, a ”marelui marș al reîntoarecerii”, manifestații ale locuitorilor Fâșiei Gaza de-a lingul barierei de securitate israeliene.
POPULIȘTII LA PUTERE ÎN ITALIA
La 1 iunie, noul șef al Guvernului italian Giuseppe Conte depune jurământul, dar și cei doi vicepremieri ai săi, Luigi Di Maio, liderul Mișcării Cinci Stele (M5S, antisistem, populiști), și Matteo Salvini, liderul Ligii (extrema dreaptă), ministru de Interne.
Salvini închide porturile italiene navelor umanitare care salvează migranți la Marea Mediterană.
În aprilie, premierul ungar Viktor Orban - un simbol al dreptelor populiste europene -, care a făcut din respingerea migrației axa campaniei sale electorale, iese întărit din victoria zdrobitoare a partisului său în alegerile legislative.
SUMMIT TRUMP-KIM
La 12 iunie, Donald Trump și Kim Jong Un se întâlnesc într-un summit, în Singapore, și semnează un document în care liderul nord-coreean se angajează la o ”denuclearizare completă a peninsulei coreene”.
Încă din februarie, cele două Corei au deschis calea unei ”încălziri” diplomatice, permițând trimiterea în Sud a unei delegații a Nordului, la Jocurile Olimpice (JO) de Iarnă din 2018. Iar în aprilie Phenianul a anunțat încetarea testelor nucleare și de rachete intercontinentale.
Însă negocierile cu privire la programul nuclear nord-coreean bat, de atunci, pasul pe loc.
HODEIDA, PRINCIPALUL FRONT ÎN YEMEN
La 13 iunie, forțele proguvernamentale, susținute de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite (EAU), lansează asaltul asupra rebelilor huthi la Hodeida, principalul punct de intrare a ajutoarelor umanitare în Yemen.
Conflictul armat care opune din 2014 Guvernul, susținut de Riad, rebelilor, susținuți de Teheran, s-a soldat cu cel puțin 10.000 de morți și amenință până la 20 de milioane de oameni cu foametea.
La 18 decembrie, un armistițiu intră în vigoare, potrivit unui acord încheiat în Suedia, iar apoi aprobat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, care prevede trimiterea unor observatori civili să supervizeze evacuarea combatanților de la Hodeida și să securizeze funcționarea portului în oraș.
DESTINDERE ÎN CORNUL AFRICII
La 9 iulie, Eritreea și Etiopia semnează o ”declarație comună de pace și prietenie”, după 20 de ani de stare de război.
Această apropiere, sub patronajul Arabiei Saudite, permite redeschiderea ambasadelor la Asmara și Addis Abeba și conduce la o calmare a relațiilor între Eritreea și Djibouti.
La 30 iulie, Somalia și Eritreea, acuzate mult timp de susținerea islamiștilor shebab somalezi, restabilesc relații diplomatice. În noiembrie, ONU ridică sancțiunile impuse Eritreei din 2009.
”BĂIEȚII DIN GROTĂ”
La 10 iulie, ultimii 13 membri ai unei echipe de fotbal de juniori, blocați timp de 17 zile într-o grotă inundată în Thailanda, sunt evacuați într-o operațiune de salvare internațională, extrem de complicată și care-l costă viața pe un salvator thailandez, sub obiectivele de luat imagini ale presei din întreaga lume.
RECORDURI DE CĂLDURĂ ȘI INCENDII
În iulie-august, Europa se sufocă din cauza caniculei, însoțită de incendii de pădure în Grecia, Portugalia și Spania. Asia și Vestul american sunt afectate, de asemenea, de valuri de căldură. California, victima unei secete cronice de mai mulți ani, se confruntă de asemenea cu mai multe incendii sângeroase.
Potrivit ONU, anul 2018 ”ar fi unul dintre cei mai calzi patru ani înregistrați vreodată. Concentrațiile de gaze cu efect de seră în atmosferă se află un nivel-record, iar emisiile continuă să crească”.
ASASASINAREA LUI KHASHOGGI
La 2 octombrie, jurnalistul saudit Jamal Khashoggi, un critic al prințului moștenitor și un exilat în Statele Unite, ”dispare” după ce intră în consulatul țării sale la Istanbul. După ce neagă disparițai lui Khashoggi, Riadul recunoaște că acesta a ucis omorât și demembrat în consulat într-o operațiune ”neautorizată”.
Omorul provoacă un val de indignare în lume și pătează considerabil imaginea Arabiei Saudite.
La 13 decembrie, Senatul american adoptă o rezoluție prin care-l declară pe Mohammed bin Salman ”responsabil de crimă”. Riadul neagă orice implicare a prințului moștenitor.
VIRAJ LA EXTREMA DREAPTĂ ÎN BRAZILIA
La 28 octombrie, Brazilia, cea mai mare țară din America Latină, basculează la extrema dreaptă odată cu alegerea controversatului Jair Bolsonaro, la mai bine de 30 de ani de la sfârșitul dictaturii.
Campania a fost alimentată de discursuri ale urii și pătată de violențe, iar Jair Bolsonaro a fost el însuși vixtima unui atentat cu armă albă, în septembrie.
IMPULS DEMOCRAT ÎN STATELE UNITE
La 6 noiembrie, alegerile de la jumătate de mandat fac Camera Reprezentanților să basculeze în tabăra democrată, însă consolidează majoritatea republicană în Senat.
Sfârșitul campaniei este îndoliat de cel mai sângeros atac antisemit din istoria țării - soldat cu 11 morți la o sinagogă în Pittsburgh - și zguduit de trimiterea unor colete-capcană unor personalități democrate. Ea a fost marcată, de asemenea, de imagini cu mii de imigranți mărșăluind din Honduras către frontiera mexicano-americană.
CRIZA ”VESTELOR GALBENE” ÎN FRANȚA
La 17 noiembrie, ”vestele galbene”, al căror nume vine de la vesta fluorescentă pe care orice automobilist este obligat să o dețină, lansează prima zi de mobilizare contra unei viitoare creșteri a prețului carburantului și scăderii puterii de cumpărare.
Timp de mai multe săptămâni, manifestanții organizează blocaje ale unor străzi pe întregul teritoriu francez. Mișcarea este marcată de violențe și scebe de gherilă urbană la Paris și în mai multe orașe mari.
După ce a anulat creșterea prețurilor carburanților, președintele Emmanuel Macron anunță, la 10 decembrie, mai multe măsuri sociale cu scopul de a potoli furia.
CĂDEREA LUI CARLOS GHOSN
La 19 noiembrie, Carlos Ghosn, un atotputernic patron al numărului unu mondial în sectorul auto Renault-Nissan-Mitsubishi, este arestat la sosirea în Japonia, suspectat de fraude financiare, pe care le neagă. El este destituit de Nissan și Mitsubishi Motors.
El este inculpat la 10 decembrie în legătură cu disimularea veniturilor pe cinci ani și rămâne în detenție. La 22 decembrie, pe numele său este emis un nou mandat de arestare în baza unor acuzații de abuz de încredere. Arestul său preventiv este prelungit până cel puțin la 1 ianuarie.
UE ȘI LONDRA ÎNCHEIE ACORDUL DIVORȚULUI
La 25 noiembrie, Uniunea Europeană și Regatul Unit încheie un acord de divorț istoric, după 17 luni de negocieri dure.
Însă, la 10 decembrie, premierul Theresa May anunță amânarea votului ratificării, prevăzut a doua zi în Parlament, din cauza unor disensiuni parlamentare profunde și de teama unei înfrângeri probabile. La 12 decembrie, ea supraviețuiește unei moțiuni de cenzură organizată de către Partidul său Conservator.
