Târgul de investiții Banii Tăi Expo organizat la finele săptămânii trecute a avut mai mulți participanți decât la ediția din octombrie, însă, în majoritate, vizitatorii încă sunt cuponari care vor să afle ce acțiuni mai au de la programul de privatizare în masă de acum 20 de ani, verificând baza de date a Depozitarului Central. Potențialii investitori activi încă întârzie să-și facă apariția în număr mare.
Zile însorite pentru bursa românească. Din păcate, numai la propriu. A doua ediție a expoziției financiare Banii Tăi Expo organizată de Bursa de Valori București și partenerii săi din lumea investițională s-a bucurat de vreme bună, în pofida emoțiilor dinainte. Soarele a însoțit aproape întreg programul târgului, după cum la ediția precedentă din octombrie vântul a fost lait-motivul adus de vreme.
La o primă vedere, participarea a fost mai numeroasă, o alegere inspirată fiind faptul că s-a desfășurat și sâmbătă, deci într-o zi de week-end, ceea ce a facilitat și venirea celor care sunt angajați și au un orar de muncă fix, ceea ce nu s-a putut întâmpla la ediția precedentă. „A fost mai bine decât anul trecut. Uite câți sunt la seminar!”, spune Lucian Isac, director al casei de brokeraj Estinvest, arătând spre cortul unde s-au ținut peste 20 de întâlniri cu investitorii.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
O audiență de aproximativ 20 de persoane a fost asigurată aproape în permanență pentru respectivele seminarii. Traficul la standuri nu a fost ridicat, însă așteptările erau de la început moderate. „Nimeni nu vine cu speranța să vândă ceva. Important este să afle lumea”, spunea încă din prima oră a evenimentului directorul de marketing al unei societăți de administrare de fonduri.
CITEȘTE ȘI De ce nu vin antreprenorii pe bursă Nu toți abdicau. „Vrem să aducem și noi clienți. Trebuie să fim prezenți oriunde”, a declarat, pentru Profit.ro, Cosmin Marinescu, director general adjunct la Tradeville, casă de brokeraj specializată tocmai pe clienții de retail. Au venit potențiali investitori?, am întrebat reprezentantul unui alt intermediar la finalul expoziției. „Nu. Numai pensionari. Cu cupoanele...” - ne răspunde brokerul - „E un eșec din punctul ăsta de vedere. Nu-și atinge scopul chestia asta.”
Descinderea „cuponarilor”
Se referă la faptul că asistența a fost în principal din partea persoanelor care au primit acțiuni prin programul de privatizare în masă de acum 20 de ani și care au venit să verifice deținerea lor la Depozitarul Central, instituție care a promovat acest serviciu cu titlu gratuit în cadrul târgului de investiții.
Un domn în vârstă se așezase inițial la seminar, dar părăsește repede cortul. Îmi cere să îl îndrum către zona unde poate obține extrasul de cort. Spune că a aflat din ziar. „Am crezut că e o cacealma, dar pare serios.” Se duce să-și verifice deținerile încrezător: „Am acțiuni. Toată familia mea are.”
Cât de mare a fost interesul? A fost coadă aproape pe întreg orarul târgului și peste 1.000 de extrase de cont au fost eliberate, ne spune reprezentanta companiei de PR a Depozitarului. La un moment dat, simțeau că nu mai fac față.
CITEȘTE ȘI Pentru directorul Bursei, "cuponarii" sunt o problemă Cristi este investitor cu experiență de aproape 20 de ani pe bursa românească. Unul dintre brokerii lui și-a ajustat activitatea și i-a vărsat portofoliul în secțiunea 1 a Depozitarului. Și-a luat bon de ordine, dar nu a stat la coadă. Se jenează să intre când îi vine rândul, în fața celor care au stat în picioare, cu atât mai mult cu cât are un portofoliu cu mai multe acțiuni și ia în calcul că la el ar putea să dureze. Renunță spunând că nu vrea să se înghesuie „cu toți moșii”.
Sâmbătă, la închiderea târgului, o femeie întreabă unde poate obține informații despre acțiunile sale. Cortul Depozitarului tocmai se strângea. Află că a ajuns prea târziu. Este teribil de dezamăgită. Venise tocmai de la Pitești special pentru asta. Contravaloarea „cuponului” ei de acum ar putea fi mai mică decât valoarea drumului dus-întors Pitești-București. Episodul reflectă un interes pe care campania BVB și a Depozitarului a reușit să-l suscite.
La drept vorbind, nici dacă ar fi ajuns cu 2 ore mai devreme, protagonista noastră nu ar fi reușit să obțină extrasul de cont. La ora 16.00 de la cortul instituției s-a sistat emiterea de bonuri de ordine. „Am crezut că ne iau la bătaie”, spune una dintre persoanele care eliberau respectivele atestate.
În piața mare, dar tot o lume restrânsă
A fost povestea principală a unui eveniment care a început cu optimism. „Întreaga zonă financiar-bancară a ieșit stradă”, spunea la ceremonia de deschidere Lucian Anghel, președinte al Bursei de Valori București. Oficiile le face directorul executiv al operatorului de piață, polonezul Ludwik Sobolewski. Este la una dintre primele manifestări publice când face prezentările în românește, ceea ce îi atrage admirație, dar și laude la scenă deschisă din partea celorlalți speakeri.
O dronă vine să ne filmeze de sus. Imaginea nu avantajează. Suntem un pâlc de oameni. Majoritatea celor prezenți suntem aceiași din mica lume bursieră românească ce ne întâlnim la evenimentele de profil. Un grup de tineri aduși probabil printr-un program școlar este o prezență nouă. Ascultă, nu chicotesc, dar nici nu par fascinați. Profesoara spune că pleacă pentru jumătate de oră și îi lasă în grija unui colaborator. La 10 minute se îndepărtează și adolescenții. „Nu rămâneți?”, îi întreabă cel rămas să-i supravegheze. „Ba da, stăm pe lemnul ăsta...” „Un tur ați dat?”. Întrebarea rămâne fără răspuns.
Ce se întâmplă cu investitorii la greu
Pe scenă, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) Mircea Ursache anunță că 300 de brokeri falși au fost îndepărtați cu ajutorul instituției pe care o reprezintă. Puțin euforic, se lasă purtat de moment: „Asta e piața sănătoasă, asta e piața în care trebuie investit, asta e piața în care se câștigă.”
Nu toți sunt la fel de încântați. Promovarea evenimentului de către Bursă ca încercare de atragere a investitorilor de retail, atrage nemulțumirea unui investitor păgubit în cazul Harinvest, cel mai mare scandal al ultimei perioadei pe piața de capital românească, documentat de DIICOT ca un furt de acțiuni. Nedumerirea sa este cum vor să atragă cei de la Bursă oameni care nu au aflat niciodată de fenomenul investițional, în timp ce nu au făcut nimic pentru investitori care aveau peste 10 ani de experiență și chiar portofolii importante.
„Dar cu banii investitorilor rămași la BCR și BRK ce facem? Adică Bursa iese în stradă și dacă ar veni păgubiții de la Harinvest să pună întrebări ... Sobolewski ar fi acolo să ne răspundă de ce Fondul de Garantare a rămas îndestulat în detrimentul investitorilor?”, scrie chiar înainte de eveniment pe adresa redacției Mihail Daschevici, reclamant al unui furt de acțiuni, între care și titluri Romgaz abia achiziționate atunci, în noiembrie 2013 în oferta publică. „De ce instanța a cerut cauțiune investitorilor pentru sechestrul pe averile administratorilor Harinvest? Așa protejează Bursa și ASF pe investitori??”, adaugă investitorul păgubit.
CITEȘTE ȘI Doi ani de la devalizarea conturilor clienților Harinvest Cu mai multă încredere se îndreaptă lumea către cortul unde are amenajat standul Banca Națională a României. „Felicitări pentru această inițiativă! Ați adus leul în stradă!”, scrie cineva în carnetul în care BNR centralizează părerile vizitatorilor. Aproape toate sunt favorabile instituției, unele chiar măgulitoare: „Apreciez BNR ca fiind una din instituțiile fundamentale ale statului român, susținută de specialiști de excepție.” Un comisar în rezervă de la departamentul de omucideri scrie: „Sunteți adevărați Români!”
Tematica principală a prezentărilor băncii centrale este cea legată de elementele de siguranță ale bancnotelor, dar și de istoria leului. Este prezentat talerul de argint din Țările de Jos care a circulat intens și pe aceste melaguri în secolul al XVII-lea. Mirela Roman, director de comunicare la BNR, spune că mulți oameni deja știu povestea leului și punctează că traficul la standul Băncii Naționale este în creștere față de anul trecut. Vineri au stat cu o oră și jumătate după închiderea oficială a orarului expoziției și au avut în continuare parte de vizitatori care tocmai ieșiseră de la muncă.
Pentru o mai bună conștientizare a istoriei leului, banca centrală distribuie la stand mici jetoane care replică leul de pe talerul olandez și sigla BNR. Florin, investitor cu experiență de 20 de ani pe bursă, spune că nu este printre cei încântați de aceste butaforii. „Pe vremea aceea erau bani” – spune el – „Acum ne dați bani falși.” Consideră că acum este mai riscant să îți ții banii la bancă decât să cumperi acțiuni pe bursă.
Alți vizitatori ai standului spun că, dimpotrivă, locul banilor este la bancă. Un domn care se recomandă din Austin, statul american Texas, scrie: „Sunt plăcut impresionat de expunerea BNR prin care face cunoscut populației cum să economisească. Românii nu mai trebuie să țină banii la saltea. Banii, locul lor e la bancă.” „Cred că și la școală copiii ar trebui să învețe câte ceva din ceea ce am auzit aici!”, este un alt mesaj favorabil, în timp ce mai insolit este cel în care un student de la ASE îi transmite guvernatorului Băncii Naționale Mugur Isărescu „pupici”.
O altă instituție a statului face pasul către investitori. Ministerul Finanțelor Publice lasează a doua ofertă în programul Fidelis de oferire a titlurilor de stat către populație. Pe o zonă de minime istorice ale dobânzilor, prima ofertă din iunie 2015 nu a fost subscrisă integral. Secretarul de stat Enache Jiru vede partea plină a paharului: „Ce a fost în trecut considerăm că a fost un succes.”
Obiectivul nu este suma atrasă, ci existența pe piață a acestui instrument ca alternativă la depozitele bancare. În plus, cei care subscriu au ocazia de a se familiariza și cu alte tipuri de titluri listate la bursă și astfel să pot deveni investitori și în acțiuni.
Pentru o participare mai bună, perioada de subscriere a ofertei a fost prelungită, iar valoarea nominală a unui titlu a fost redusă la 100 de lei, de la 1.000 de lei. Emisiunea se cheamă „centenar” pentru că va avea scadența chiar în 2018, anul Marii Uniri. La seminarul ținut de Ștefan Nanu, director al direcției de trezorerie și datorie publică din cadrul Ministerului de Finanțe, privind titlurile de stat, audiența a fost printre cele mai numeroase.
„Făceau ca toate lighioanele”
Participarea la evenimente a fost, în general, bună. Cristi, membru fondator al Băncii Transilvania, observă o inadecvare între seriozitatea temelor alese și faptul că la un moment dat, pe scena alăturată, tot în cadrul expoziției, a fost organizat un spectacol al Teatrului Vienez de Copii. La un moment scenariul din „Pușculița” includea urlete care răsunau ciudat în cortul unde se țineau seminariile. „Făceau ca toate lighioanele”, comentează amuzat Cristi.
5 brokeri sunt față în față cu potențiali investitori. „Cât timp ia? Cu câți bani încep? Câte resurse aloc?”, întreabă un participant. Ciprian Bîrsan, broker la Tradeville, spune că 10.000 de lei sau 2.000 de euro ar trebui să fie acea sumă de la care devin optime investițiile, de preferat pentru început pe piața spot. Pentru educație și urmărirea investiției, trebuie alocat timp, însă 45 de minute pe zi ar fi suficient, dacă există stăruință în acest sens. Cel mai important este pentru investitori să înceapă cu o strategie de investiție și pe care să o urmărească. Oricât de rea ar fi, este mai bine să ai o strategie, decât să tranzacționezi haotic. În timp, investitorul își poate șlefui respectiva strategie în funcție de experiența practică, a mai spus Bîrsan.
Alin Brendea, director general adjunct la casa de brokeraj Prime Transaction, spune că cel mai bine este să investești atunci când ai ajuns într-o zonă de confort atât în cea ce privește nivelul de educație dobândit, cât și brokerul ales.
„Fii deștept cu banii tăi!”
Oamenii trebuie să se gândească tot mai mult la bilanțul lor financiar pe cont propriu, spune Adrian Mitroi, lector la Academia de Studii Economice unde predă finanțe comportamentale și management al portofoliului. A fost, de altfel, și tema prezentării sale: „Fii deștept cu banii tăi!” „A trecut vremea când alții erau deștepți cu banii tăi”, a declarat el pentru Profit.ro.
Educația financiară reprezintă prima linie defensivă în fața deluviului informațional și a oportunităților aparente. Este educația cea care te poate face să discerni între știrile care trebuie să te facă să acționezi și cele unde acest lucru nu este necesar, după cum tot ea te poate îndruma să faci distincția între guralivi și oamenii inteligenți. „Nu pierzi timpul cu proștii. Timpul meu este cel mai de preț activ, iar banii mei sunt prea importanți și prea greu câștigați ca să-i mai risipesc pe abuzurile altora la lipsa mea de informații și de cunoștințe”, a spus Mitroi.
Vezi câte procese are ca să știi ce fel de companie este
Un ghid de protejare a investitorilor în fața eventualelor capcane ale pieței a fost reprezentat și de prezentarea Asociației Investitorilor pe Piața de Capital (AIPC). Avocatul Cătălin Oroviceanu, director al Asociației, le-a recomandat celor prezenți la seminar ca înainte de a investi într-un emitent să se uite la câte litigii are împotriva sa. O companie care are multe acțiuni în anulare ale unor decizii din Adunarea Generală a Acționarilor, mai degrabă nu este prietenoasă cu investitorii.
Laviniu Beze, președintele AIPC, spune că investiția pe bursă este cea mai bună, „mai rentabilă decât în imobiliare sau în orice altceva”, numai că investitorii trebuie să intre treptat, nu cu toți banii și fără asumarea unor riscuri prea mari.
Când vin vremurile însorite pentru bursă?
Lângă Ateneu, un târg de case are afluență mai mare. „Vând ceva palpabil, este de înțeles”, spune reprezentantul unei societăți de administrare a fondurilor. La localul cel mai apropiat de târgul din Piața Universității, acesta nu s-a simțit la nivelul numărului de clienți. „Foarte puțin. Au venit tot cei cu corturile”, ne-a spus un chelner.
„Mie acest eveniment mi se pare o cheltuială inutilă de bani”, zice Florin, antreprenor cu mare experiență în domeniul marketing-ului. Calculul său este simplu, de bază: cantitatea de bani investită la mia de vizitatori aduși. Înțelege pe undeva reticența oamenilor față de bursă: „Cum să cumperi acțiuni la o bancă al cărui vicepreședinte este săltat de DIICOT și la o companie farmaceutică unde 3 din 5 membri ai Consiliului de Administrație sunt anchetați de DNA?!” Referirile sale sunt la vicepreședintele BRD Groupe Societe Generale Claudiu Cercel și la Biofarm unde în Consiliul de Administrație sunt Andrei Hrebenciuc, Dragoș Bîlteanu și El Najib Lakis.
Anul acesta a lipsit cortul emitenților. Nici măcar cei prezenți la ediția precedentă nu au venit. Albalact se retrage de pe bursă și nu-și mai vede locul, Transelectrica taie costuri, Hidroelectrica nu știe când se mai listează, iar Ropharma nu mai are un eveniment anume din viața companiei de care să-și lege prezența.
Este sfârșit de mai și soarele apune târziu. Totul a fost sub soare, dar nu se știe dacă vin vremuri „însorite” pentru bursă. Corturile sunt dezumflate, iar tabăra sectorului investițiilor este ridicată. A făcut față asaltului pensionarilor cuponari. Gândurile se îndreaptă, totuși, către persoanele dinamice care au potențialul de a deveni investitori activi. Ce impact au aceste expoziții pentru atragerea lor, se va vedea în timp.
