Albert Edwards, analist la banca franceză Societe Generale, spune că un balon speculativ a fost inflamat în acești ani de băncile centrale, care "în mod schizofrenic" simulează măsuri în sens prudențial. La spargerea acestuia, furia cetățenilor se va îndrepta către zona îndreptățită, cea a bancherilor centrali.
Politica dobânzilor zero și injecțiile succesive de lichiditate post-criză echivalează cu îndesarea de credit pe gâtul debitorilor, spune Albert Edwards, Global Strategist la divizia din Londra a băncii franceze Societe Generale. Este o repetare a anilor 2003-2008, când balonul creditului a fost escaladat pentru a precipita o criză financiară.
În 2008, băncile centrale, cele mai vinovate prin incompetența lor, au venit cu scuze false și naive, iar acum lucrurile par a nu fi cu nimic diferite. „Balonul speculativ este vina oricui, numai a lor nu”, afirma Edwards în ultima sa notă către investitori, preluată de Zero Hedge.
Recent, guvernatorul Băncii Angliei, canadianul Mike Carney, susținea declarații în sensul de atenționare față de avansul creditului de consum, însă acestea par ridicole având în vedere politica monetară a instituției pe care o conduce și pare că o impinge într-un nou nivel de schizofrenie.
Pentru analistul de la Societe Generale, problema este simplă: “Baloanele speculative apar în zone precum creditul de consum pentru că ratele de dobândă sunt mult prea jos și ar trebui crescute. Banca Angliei arată o disonanță cognitivă creând datorii împovărătoare pentru milioane de oameni, dar dând vina pe aceștia.
Când balonul se va sparge, însă, oamenii vor ști foarte bine de unde a venit răul. Furia se va îndrepta către bancherii centrali, conchide Edwards.
Dobânda-cheie pentru lira sterlină a fost coborâtă accelerat în timpul crizei financiare din 2007-2008, iar în martie a fost operată o reducere drastică a acesteia, la 0,5%, de la 1,00% anterior. După votul pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, așa-numitul Brexit, Banca Angliei a mai efectuat o tăiere, la 0,25%, pentru a relaxa condițiile monetare într-un context de aversiune la risc a investitorilor.
