De la începutul lunii noiembrie, randamentul titlurilor de stat ale SUA cu scadența la 3 luni au urcat susținut, ajungând la 0,25% înaintea deciziei de astăzi a Rezervei Federale Americane privind dobânda-cheie. Este un maxim al ultimilor 6 ani și jumătate al costurilor de finanțare pe termen scurt, ceea ce indică faptul că investitorii iau tot mai mult în calcul că se apropie momentul ridicării dobânzilor.
Chiar dacă nu ar ridica astăzi dobânda-cheie pentru dolar, banca centrală a SUA se confruntă cu solicitări tot mai clare din partea piețelor financiare pentru o decizie în acest sens. Randamentul titlurilor de stat americane cu scadența la 13 săptămâni a ajuns la 0,25%, un nou maxim al ultimilor aproape 7 ani, semn că, de data aceasta, investitorii votează cu banii în sensul unor dobânzi mai ridicate.
O mișcare încă ezitantă, dar mult mai susținută decât cea din vară, când cei care vor dobânzi mai mari abia au izbutit să ridice randamentele emisiunilor trezoreriei SUA cu maturitate de 3 luni la 0,1%, departe de orice ar însemna că ar cere o mutare din partea Fed.
Acum, trendul scurt format la începutul lunii noiembrie a avut ceva mai mult suflu, dar cotația nu a putut fi împinsă pentru un randament de peste 0,25%, nivelul maxim al coridorului 0%-0,25% la care jucătorii din sistemul de credit american pot obține finanțarea de la banca centrală.
Un raport al diviziei de cercetare de la Londra a băncii franceze Societe Generale, publicat săptămâna aceasta și preluat de Zero Hedge, spune că a venit momentul ridicării dobânzilor în SUA. Argumentul îl reprezintă deteriorarea indicatorilor fundamentali ai companiilor listate de pe marile burse, cu efect asupra pieței obligațiunilor corporative.
Bill Gross de la Janus Capital, cel care la PIMCO, acum doi ani și jumătate, avea în administrare cele mai mari active în piețele de bonduri, a afirmat în permanență, începând cu 2012, că ratele de dobândă ar trebui ridicate de către banca centrală a SUA, prețul represiunii financiare plătit de investitori fiind mult prea mare.
Într-un mesaj pe contul său de Twitter, preluat ieri de CityWire, el afirmă că joacă acum cartea majorării ratei de dobândă, dar că, în același timp, crede că fereastra de oportunitate pentru întărirea politicii monetare se închide. "Fed-ul va ridica dobânda, dar mișcarea va fi acompaniată de o comunicare în sensul unei politici dovish, relaxate", scrie Gross care recomandă cumpărarea titlurilor de stat americane cu scadența la 5 ani.
De la finele anului 2008, când dobânzile s-au prăbușit după căderea băncii de investiții Lehman Brothers, în afară de ricoșeul tehnic din ianuarie-februarie 2009, randamentele titlurilor de stat cu scadența la 13 săptămâni au oscilat în jurul reperului de 0,1%, aceasta fiind cea mai curajoasă trecere în sensul măririi costurilor de finanțare.
Robert Prechter de la Elliott Wave International, investitor cu experiență în piețele financiare internaționale, a afirmat în repetate rânduri, folosind argumente empirice, că piețele de bonduri sunt cele care dictează care este dobânda băncii centrale și nu invers.
Grafice oferite de specialistul în analiza tehnică arată că randamentele titlurilor de stat americane cu scadența la 13 săptămâni au fost totodeauna cele care au luat-o înaintea dobânzii-cheie. De regulă, Rezerva Federală a mutat abia după ce randamentul acestor instrumente a evoluat concludent câteva săptămâni peste sau sub un nou reper.
Dacă ar fi să dăm crezare acestei teorii, banca centrală a SUA nu ar trebui să mute neapărat astăzi, abia fiind atins nivelul de 0,25% sau cel mult să stabilească o dobândă de 0,25%. Pe de altă parte, solicitările din partea piețelor financiare în sensul întăririi politicii monetare sunt tot mai insistente, după cum o arată parcursul emisiunilor trezoreriei SUA cu scadența la 3 luni. Investitorii au cerut și altădată - verbal - mărirea ratelor de dobândă. De data aceasta o fac punând la bătaie banii. Și destul de insistent...
