SIF Banat Crișana și SIF Muntenia au obținut la Tribunalul Dolj verdict favorabil pentru cererea de autorizare a convocării Adunării Generale Ordinare a Acționarilor la SIF Oltenia, unde o astfel de solicitare le-a fost respinsă de Consiliul de Administrație deși avea pragul de 5% din titluri necesar pentru declanșarea unei AGA. Decizia poate fi atacată cu apel de susținătorii președintelui Tudor Ciurezu, revocarea fiind solicitată în respectiva Adunare. Inițial, convocarea a fost refuzată repetat de board, în pofida unor dispuneri succesive ale Autorității de Supraveghere Financiară. Cum ASF nu venise cu noi sancțiuni ca să determine AGA, pentru SIF Banat Crișana mai rămăsese doar varianta în justiție.
O Adunare Generală a Acționarilor la SIF Oltenia (SIF5) în care în joc să fie chiar capul președintelui Tudor Ciurezu are tot mai mari șanse să se desfășoare, în condițiile în care deja o instanță a dat câștig de cauză SIF Banat Crișana (SIF1) și SIF Muntenia (SIF4), cărora Consiliul de Administrație al SIF-ului cu sediul la Craiova le refuzase o convocare o AGA având pe ordinea de zi inclusiv revocări în board, în pofida îndeplinirii pragului necesar de 5% din acțiuni.
Tribunalul Dolj a autorizat convocarea unei Adunări Generale Ordinare a Acționarilor având ordinea de zi propusă de contestatarii lui Ciurezu, însă decizia încă mai poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile.
De ce este important. În cazul convocării AGA este foarte probabil ca Ciurezu, care de peste un sfert de veac își leagă numele de activitatea SIF Oltenia, să fie debarcat de la conducerea societății. În luna mai, contestatarii de la SIF Banat Crișana și SIF Muntenia au arătat că au masa critică de voturi, impunând adoptarea unei modificări a Actului Constitutiv care amputează puterea lui Ciurezu asupra hotărârilor investiționale. AGA respectivă a fost ținută într-o atmosferă incandescentă. „Nesimțitule! Hoțule!” i s-a strigat președintelui SIF Banat Crișana Drăgoi, ceea ce deja crea premisele ajungerii pe poziții ireconciliabile.
Între cele 2 societăți a escaladat un conflict care care părea neanunțat atunci când SIF Banat Crișana și SIF Muntenia ceruseră inițial, aparent, doar implementarea unor reguli de guvernanță corporativă ca filtru pentru deciziile majore de politici investiționale ale SIF Oltenia. În vară, SIF Banat Crișana solicitase convocarea Adunării Generale Ordinare a Acționarilor de la SIF Oltenia, unde viza o ordine de zi ce includea revocarea din Consiliul de Administrație al societății cu sediul la Craiova a președintelui Tudor Ciurezu și a 3 membri ai boardului apropiați acestuia, respectiv Anina Radu, Carmen Popa și Nicolae Stoian. În aceeași AGA ar fi urmat să fie alegeri pentru locurile eventual vacantate cu persoane ale căror mandate ar urma să expire în aprilie 2021, odată cu ale celorlalți membri aleși anul trecut. Sunt puncte de pe ordinea de zi, în prezent validate de Tribunalul Dolj.
O bătălie dintre cele 2 SIF-uri s-a consumat la Arad, unde acționarii au respins solicitarea SIF Oltenia pentru îndepărtarea lui Drăgoi din fruntea SIF Banat Crișana. În motivarea demersului, reprezentanții SIF-ului de la Craiova îi acuzau pe șefii de la SIF Banat Crișana de filializarea excesivă a companiei, neexecutarea mandatelor acționarilor, plasamente îndoielnice, lipsă de transparență în gestionarea patrimoniului imobiliar și chiar absenteism prin externalizarea deciziilor de investiții către terți administratori. Președintele Drăgoi declara, însă, pentru Profit.ro, chiar înainte de AGA, că acest demers este "o perdea de fum" ridicată de Ciurezu pentru a masca principalele probleme care, de fapt, sunt la SIF Oltenia.
Conflictul a escaladat într-un context în care Ciurezu a adus la Craiova un "munte de cash" după vânzarea participației de 6,29% din acțiunile BCR, deținute de SIF Oltenia, către acționarul majoritar al băncii, holdingul bancar austriac Erste. Ciurezu „s-a mișcat” repede și, pe panica antrenată pe bursă de așa-numita „taxă pe lăcomie”, a acumulat pachete consistente la principalele 2 bănci listate, BRD Groupe Société Générale (BRD) și Banca Transilvania (TLV). Post-factum, Ciurezu prezintă rezultatul unor prețuri ce au ajuns acum în piață la peste 40% peste cele de achiziție.
