Asociația Investitorilor sesizează BNR și ASF, micii investitori fiind nemulțumiți de rata redusă de alocare de acțiuni în oferta Digi, în condițiile unei suprasubscrieri masive pe tranșa de retail în baza scrisorilor de garanție bancară.
Dimensiunea medie a ordinului de aproximativ 150.000 de euro este de aproape 70 de ori mai mare decât cea a portofoliului mediu a investitorilor de la BVB. Asociația Investitorilor solicită supraveghetorilor pieței de capital și ai celei bancare să verifice condițiile în care băncile au permis subscrierile „din tastatură” și dacă acestea nu reprezintă o manipulare a pieței în măsura în care nu exprimă o cerere reală.
Aparenta anomalie a subscrierilor reprezentând echivalentul a peste 7% din numerarul din circulație numai pe tranșa investitorilor individuali în oferta Digi Communications (DIGI) nu rămâne fără ecou. Investitori din piața de capital au declarat pentru Profit.ro că vor să ajungă inclusiv până la șeful supravegherii pieței bancare, directorul Nicolae Cinteză de la BNR, pentru a-i solicita să investigheze condițiile în care au fost acordate de către băncile comerciale scrisorile de garanție pentru unii investitori care au realizat plasamente disproporționate față de dimensiunile bursei locale în oferta Digi.
Asociația Investitorilor pe Piața de Capital (AIPC) a adresat o sesizare către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Banca Națională a României (BNR) în cazul subscrierilor „cu pixul” în operațiunea de piață care aduce operatorul telecom RCS&RDS la cota Bursei de Valori București prin intermediul companiei Digi Communications.
„Asociația exprimă profunda nemulțumire a investitorilor privind modalitatea de derulare a ofertei”, spune documentul adresat supraveghetorilor piețelor financiare obținut de Profit.ro.
Investitori care au participat la oferta Digi cu disponibilitățile lor bănești și au plasat sumele respective având costuri (vânzarea de acțiuni, desființarea unor depozite bancare sau chiar accesarea de credite pe termen scurt) au primit, la închiderea ofertei, numai 5,1% din ordinele plasate și 3,3% din sumele angajate.
„Este deosebit de frustrant, mai ales pentru investitorii care au participat prima dată la un IPO, să primească o sumă infimă, iar oferta se transformă dintr-o oportunitate de a plasa banii într-o pierdere din start chiar dacă prețul va avea un trend pozitiv, discountul primit și eventuala creștere neacoperind cheltuielile de transfer, schimb, acordare credit sau de oportunitate”, scrie în documentul trimis către supraveghetorii piețelor financiare.
Cerere fictivă
Asociația solicită ASF să verifice dacă respectivele operațiuni nu sunt incidente operațiunii de manipulare a pieței, având în vedere că Regulamentul 596/2014 al Uniunii Europene prevede că aici intră și transmiterea de informații false sau înșelătoare cu privire la oferta și cererea pe un instrument financiar. „Considerăm că, prin introducerea de ordine fără ca acestea să fie acoperite de sume de bani sau garanții reale ale clienților, s-au creat indicațiile false cu privire la cererea de instrumente financiare”, susțin investitorii în sesizare.
Investitori cu experiență mare pe piața de capital românească reclamaseră încă dinainte de închiderea operațiunii, pentru Profit.ro, faptul că pe tranșa investitorilor de retail s-ar fi făcut abuz de subscrieri „cu pixul” fără a fi fost angajate sume reale de bani.
Sesizarea AIPC către supraveghetorii ASF și BNR reclamă: „Considerăm că cererea a fost fictivă pentru ca nu a avut acoperire în bani sau garanții și nici în intenția clientului de a lua numărul de acțiuni cerut în ordinul introdus (...) Manipularea apare cu evidență întrucât mulți investitori nu intenționau să cumpere o cantitate egală cu valoarea ordinului introdus și deci ordinele nu sunt reale”.
Scrisorile de garanție bancară în baza cărora s-au făcut subscrierile mari au fost acordate de bănci din zona sindicatului de intermediere. Deținători comuni ai registrului de subscrieri au fost BRD Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank și Wood & Company Financial Services.
Un investitor de retail susținea că "ordine-mamut" precum cele de 8 milioane euro și 23 milioane euro nu puteau fi date decât în baza unor scrisori de garanție bancară ale unor entități care să aibă control pe „book”. Altfel, ar fi de neînchipuit ca o instituție de credit să gireze pentru o operațiune speculativă în condițiile în care băncile se sindicalizează pentru împrumuturi de asemenea dimensiuni acordate unor companii pentru activitatea lor de bază, considerând riscul mult prea mare.
AIPC susține, în sesizarea către supraveghetorii pieței, că ordinul mediu pentru tranșa investitorilor individuali a fost de aproximativ 680.000 de lei (aproape 150.000 de euro), unul disproporționat în raport cu realitatea pieței de capital românești, unde, potrivit raportului Fondului de Comepnsare a Investitorilor pe 2016, rezultă că portofoliul mediu al unui SSIF este de 2.224 de euro, iar cel al unei instituții de credit este de 5.624 euro.
„Diferențele sunt de necomentat atât timp cât valoarea ordinului mediu depășește de 70 de ori portofoliul mediu pentru clienții SSIF-urilor și de 26 de ori pe cel al clienților bancari. Chiar pentru clienții SAI-urilor, unde portofoliul mediu este de 15.164 de euro, nivelul ordinului mediu este de 10 ori mai mare”, mai spune documentul remis ASF și BNR.
Atenție la Hidroelectrica!
Investitorii suspectează că unor clienți li s-a promis obținerea unui număr mai mare de acțiuni și că mai multe ordine au fost introduse „din tastatură”, neavând legătură nici cu cererea reală, nici cu disponibilitățile bănești și nici cu garanțiile unor clienți. Investitorii cer ASF să ia măsuri pentru că la următoarele oferte publice și în special a celei de la Hidroelectrica să nu fie posibilitatea promovării unor metode care să creeze suspiciuni asupra cererii de instrumente financiare.
Care este mesajul pentru Marele Inchizitor Nicolae Cinteză de la BNR
Care este cerința pentru BNR? „Solicităm ca și Banca Națională a României să analizeze modalitatea în care s-au emis scrisorile de garanție în vederea decontării și dacă sunt conforme normelor BNR; dacă au existat cazuri în care entități bancare și-au asumat efectuarea decontării pentru anumiți clienți fără ca aceștia să aibă garanții și li s-a permis introducerea de ordine ce depașeau valoric de 10-20 de ori nivelul banilor din cont sau a garanțiilor. Este acesta un abuz?”
Unul dintre investitorii care au luat această inițiavă și i-au solicitat președintelui AIPC, Laviniu Beze, formularea acestei adrese în numele Asociației declara încă de săptămâna trecută pentru publicația noastră că subscrierile, având în vedere rata de alocare și epuizarea instantanee a tranșei garantate, abia justifică mutarea banilor dintr-o parte în alta.
„Iar au comis-o băncile”, zicea el, insistând că sunt instituțiile de credit care au profitat plimbarea banilor, în timp ce pachetele primite oricum nu sunt satisfăcătoare pentru investitori. „I-au vămuit. Băncile sunt principalul câștigător.”
