Chiar dacă statul ar prelua activele de la administratorii fondurilor de pensii, impactul la BVB ar fi mic asupra cotațiilor întrucât pe actualele niveluri de evaluare ar apărea contrapartea la cumpărare din partea investitorilor nerezidenți. „Abia așteaptă investitorii străini prețuri bune”, spune un manager de fond.
Scenariul de bază în industria fondurilor de investiții este acela că o eventuală ajustare drastică a schemei Pilonului II al pensiilor administrate privat cu contribuții obligatorii nu ar precipita o cădere bursieră. Acțiunile deja incluse în portofoliile fondurilor de pensii este puțin probabil să fie vândute în piață, iar, la actualele date de evaluare a companiilor românești, numaidecât ar apărea contrapartea la cumpărarea investitorilor nerezidenți.
„Abia așteaptă investitorii străini prețuri bune”, spune Ioan Gheorghiu, director de vânzări la Amundi România, răspunzând la o întrebare a presei pe această temă la un eveniment organizat de Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF).
În niciun caz nu ar fi scăderi la jumătate ale prețurilor acțiunilor pe bursă, așa cum au fost vehiculate date în media. „Ar arăta deplorabil, dar doar s-ar schimba jucătorii”, a mai spus Gheorghiu, arătând că ar fi, de fapt, un transfer al titlurilor românești de la capitalul românesc spre cel străin.
„Fantoma” desființării fondurilor de pensii a bântuit bursa românească încă de la jumătatea anului trecut. Într-o sesiune de vânzări agresive, în iunie 2017, cotațiile de la BVB au suferit deprecieri de 5-6%, iar căderile intraday au fost chiar și de 15% pe anumite simboluri, în contextul în care Ionuț Mișa, înainte de a primi portofoliul Finanțelor, afirma că este posibilă o ajustare majoră a Pilonului II.
„A fost prăpăd”, declara atunci pentru Profit.ro un investitor cu experiență de 20 de ani pe bursa românească, iar un broker caracteriza drept „măcel” episodul de vânzări respectiv.
Impulsul descendent din lunile aprilie-iunie ale acestui an a fost, de asemenea, precipitat de informațiile contradictorii cu privire la soarta Pilonului II. Fixarea unui orizont de timp clar pentru luna iunie – neconfirmat ulterior – pentru o rezoluție privind fondurile de pensii de către ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a potențat angoasa deja existentă în piață. Tendința descendentă a fost bine conturată pentru o perioadă de aproximativ 10 săptămâni, așa cum se vede pe graficul atașat.
După furtună, cotațiile s-au înscris pe o revenire, însă indicele BET nu a revenit peste maximul psot-criză consemnat la finele lunii aprilie. Investitorii de la BVB încearcă să dimensioneze cât mai corect un impact al unei eventuale decizii care să afecteze Pilonul II.
Pe segmentul de bonduri, chiar ar fi un joc de sumă nulă, titlurile de stat ar intra în posesia Ministerului Finanțelor, care le-ar steriliza, spune Gheorghiu de la Amundi, societate care are în administrare fostele fonduri Pioneer, în urma unei preluări la nivel internațional. Ulterior ar emite alte titluri și am avea un alt început de joc.
Chiar și pentru acțiuni este puțin probabil ca titlurile deja aflate în portofoliile fondurilor de pensii să fie vândute, după cum o arată experiențele similare. În Ungaria și Polonia, chiar și după „naționalizarea” fondurilor de pensii, mandatele pe acțiuni au fost administrate tot privat, mai spune Gheorghiu.
Radu Hanga, președinte al Asociației Administratorilor de Fonduri, afirmă că entitățile parte a organizației pe care o conduce, la ratele de acumulare din prezent, care le-au adus la active totale de 40,44 miliarde lei (8,66 miliarde euro), ar avea nevoie de 100 de ani pentru a umple golul lăsat de o eventuală desființare a Pilonului II. „Scenariul acesta e în afara unor presupuneri rezonabile”, a conchis Hanga, care are și calitatea de director executiv strategie-coordonare al grupului financiar Banca Transilvania.
