Nivelul mediu al indicatorului VEKTOR, care măsoară gradul de deschidere către investitori a companiilor listate, a înregistrat un declin în anul 2023, tras în jos de societăți care nu au punctat deloc, dar păstrează 16 emitenți cu note maxime.
Anul 2023 a fost unul foarte bun pentru bursa românească prin prisma performanței cu un câștig de o treime pentru indicele BET, însă, din punctul de vedere al comunicării, companiile de la cota pieței reglementate nu au arătat deschidere mai mare față de investitori.
Indicatorul VEKTOR, la nivel general, pentru anul 2023 este de 4, în scădere față de 4,3 la măsurătoarea anterioară și de 4,9 calculat pentru 2021. Impasul este pe toate fronturile. Astfel, pentru companiile de pe segmentul Premium de la BVB, nivelul mediu este de 7,8, față de 8,5 aferent anului 2022 și pentru emitenții din structura indicelui reprezentativ BET avem, de asemenea, un declin, la 9,1, de la 9,4.
Ultimele date ale indicatorului VEKTOR măsurate de Asociația Română pentru Relația cu Investitorii (ARIR) și analizate de Profit.ro arată, ca și în anii trecuți, o prăpastie căscată între emitenți care acordă atenție maximă prezenței ca societăți publice și firme care se scufundă în anonimatul zonei de ilichiditate a pieței.
Nivelul mediu este oarecum înșelător, întrucât este tras în jos de note ale unor companii rămase în periferii, în diverse stadii de insolvențe, reorganizări, proceduri premergătoare delistării sau cu activitate suspendată. Nu mai puțin de 25 firme au nota zero și alte 5 societăți au numai 0,5. Centralizarea VEKTOR arată și 6 companii cu nota 1.
La polul opus, emitenții cu capitalizare mare reușesc să mențină sus o ștachetă a unui indicator care are începând cu luna martie a anului trecut un alt set de criterii, mai exigent.
Unde sunt notele de 10
Dacă în anul 2020 erau doar 5 companii care erau la nota maximă 10, acum sunt nu mai puțin de 16 companii care ating această reper, număr similar cu cel de anul trecut: Banca Transilvania (TLV), Nuclearelectrica (SNN), Antibiotice Iași (ATB), Purcari Wineries (WINE), One United Properties (ONE), TeraPlast Bistrița (TRP), OMV Petrom (SNP), Electrica (EL), Impact Developer & Contractor (IMP), Farmaceutica Remedia Deva (RMAH), BRD Groupe Société Générale (BRD), Romgaz Mediaș (SNG), Electrica (EL), Sphera Franchise Group (SFG), MedLife (M) și Digi Communications (DIGI), ultimul nume fiind nou-intrat în această companie selectă.
Unde sunt marile dezamăgiri
Retrogradată din zona notelor de 10 este chiar Bursa de Valori București (BVB), care de această dată a primit doar nota 8,5, neîntrunind total cerințele pe care le consideră a fi bine de îndeplinit de emitenții de pe platforma sa.
Aceasta nu este singura dezamăgire. Indicatorul VEKTOR măsurat după criterii clare arată în zone de comunicare slabă cu investitorii companii care au relevanță ridicată în economie, au arătat deschidere față de investitori, au performanțe financiare bune sau lucrează în domenii de excelență tehnică și profesională.
Model de interacțiune cu investitorii pentru ani buni, Bittnet Systems (BNET) retrogradează brutal la un nivel de notare de 6, față de 9 la măsurătoarea precedentă. La fel, deși a arătat un comportament prietenos cu investitorii prin nivelul ridicat al distribuției de dividend, Transilvania Broker de Asigurare (TBK) nu primește decât o notă de 2.
Același calificativ 2 îl are și Vrancart Adjud (VNC), companie care este lider național în piața de reciclare a hârtiei și cartoanelor. Electgromagnetica (ELMA) are doar 4,5 deși este membru-fondator ARIR, asociația condusă de Daniela Șerban care publică indicele relației cu investitorii. Același nivel 4,5 îl are și Conpet Ploiești (COTE).
Deși este la rezultate financiare record în istoria sa, Zentiva România (SCD) are notă de doar 0,5, reflectare, probabil, a faptului că producătorul de medicamente este oarecum cu spatele față de istoria sa bursieră, îndeplinind criteriile de delistare.
Tot 0,5 și tot cu acționariat concentrat până la punctul de unde poate pleca de la cota BVB este Cemacon Zalău (CEON), din proprietatea fondatorilor Dedeman, companie care și-a demonstrat competența într-un ciclu multianual de creștere.
De asemenea, surprinzător, note de 1 au 2 companii din domeniul aeronauticii, unul care este de înaltă performanță tehnologică și care cere, în general, o execuție foarte bună. Este vorba despre Aerostar Bacău (ARS) și IAR Brașov (IARV).
Pe unde stau „SIF”-urile
Aruncate de investitori în periferia bursei din punctul de vedere al lichdiității, după ce în „boom”-ul bursier al anilor 2005-2007 erau vedetele incontestabile, fostele societăți de investiții financiare, în ansamblu, nu excelează la capitolul comunicare, excepția notabilă fiind Transilvania Investments Alliance (TRANSI) care are nota 9,5.
Fostele SIF-uri, devenite fonduri alternative de investiții au trecut sau sunt în proces de rebranding și vor să se detașeze, distanțându-se de plutonul de 5 în care au fost consacrate. Indicatorul VEKTOR este, sub acest aspect, în măsură, să facă unele diferențe.
Astfel, Evergent Investments (EVER) este mai degrabă într-o zonă bună, cu o notă de 7, în timp ce restul fostelor SIF-uri se află la „note de corigență”.
Lion Capital (LION) are punctaj 4 în VEKTOR, SIF Muntenia (SIF4) are nota 4 și Infinity Capital Investment (INFINITY), fosta SIF Oltenia, doar nota 2.
Mențiuni notabile
Pe o bursă unde peste jumătate din cei 80 de emitenți de la cota pieței reglementate au note mai mici de 3, într-o zonă a unei comunicări foarte bune cu investitorii, chiar dacă nu au reușit punctajul maxim, se mai află Alro Slatina (ALR) și Transgaz (TGN), cu note de 9.
Venită de pe piața AeRO, SafeTech Innovations (SAFE) are nota 8, la fel ca și Fondul Proprietatea (FP), Romcarbon Buzău (ROCE) și Transport Trade Services (TTS).
Unde răspund bine companiile de la BVB și care sunt criteriile mai greu de îndeplinit
Indicatorul VEKTOR a fost întocmit după criterii transparente, notele fiind acordate de o comisie formată din 12 membri cu componență relevantă pentru piață din care au făcut parte investitori individuali și instituționali, brokeri, analiști finanicari și reprezentanți ai instituțiilor pieței de capital.
Emitenții au răspuns în cea mai mare măsură la criteriile privind prezentarea membrilor boardului și referitor la publicarea politicii de dividende, în timp ce doar 24 de companii au întrunit criteriiile privind organizarea unui eveniment propriu cu investitorii și publicarea înregistrărilor audio-video ale teleconferințelor.
