Este vorba de proiectele de centrale în ciclu combinat (CCGT) Turceni, de 475 MW, dezvoltat de joint-venture-ul CEO-Tinmar Energy (care au fiecare câte 50% din capital), și Ișalnița, de 850 MW, administrat de parteneriatul CEO (59,9%) – Alro Slatina (40,1%).
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
CEO tocmai a lansat o procedură de contractare de servicii de proiectare pentru lucrări de construire și montare a instalațiilor de racordare, precum și de întărire a rețelei în vederea racordării celor 2 viitoare noi centrale pe gaze.
Tarifele de racordare care vor trebui plătite de CEO au fost estimate la circa 25,3 milioane lei, din care 23,8 milioane lei pentru proiectul de la Ișalnița, unde sunt necesare lucrări semnificativ mai complexe și în volum mai mare.
Luna trecută, licitațiile de contractare a proiectării, echipării, construirii și punerii în funcțiune a centralelor noi pe gaze de la Turceni și Ișalnița au fost amânate din nou, pentru 30 ianuarie 2026.
Ca parte a unui consorțiu, de licitații este interesat și un producător de echipamente pentru centrale pe gaze din Japonia, după cum a relatat Profit.ro.
Informații noi arată că printre potențialii ofertanți se numără și companii din Spania și Egipt.
Cele 2 proiecte sunt extrem de întârziate față de ce se convenise cu Comisia Europeană prin Planul de restructurare și decarbonare a CEO, fapt care a obligat România să renegocieze cu Bruxelles-ul amânarea închiderii termocentralelor pe lignit de la Oltenia.
Proiectele de CCGT-uri de la Turceni și Ișalnița beneficiază de finanțări UE nerambursabile însumate, prin Fondul de Modernizare, de peste 2 miliarde lei, contractele de finanțare fiind semnate în iulie 2023 (831,4 milioane lei nerambursabili, la o valoare totală a investiției de 1,66 miliarde lei) și februarie 2024 (subvenție UE de 1,26 miliarde dintr-un total al investiției de 2,51 miliarde lei).
Între timp, însă, estimările au fost majorate dramatic. La licitațiile de acum, valorile contractelor scoase la concurs sunt de 2,66 miliarde lei în cazul Turceni și de 3,77 miliarde lei la Ișalnița.
″(...) ipoteza de înlocuire integrală a centralelor pe lignit cu centrale pe gaze naturale până la finele anului curent nu mai este realistă din cauza unor factori economici, tehnici și de piață, care au condus la întârzieri semnificative în realizarea noilor capacități pe gaze naturale, între care amintim doar creșterea costurilor echipamentelor (+50% pentru turbinele pe gaz), problemele în obținerea finanțării sau blocajele în lanțurile de aprovizionare.
Aceste întârzieri pun în pericol siguranța aprovizionării cu energie electrică și, pe cale de consecință, funcționarea sigură și stabilă a Sistemului Electroenergetic Național″, se arată în nota de fundamentare recentei OUG de modificare a calendarului de închidere a termocentralelor pe cărbune.
Există riscul ca nici estimările curente să nu fie suficiente, după cum au arătat mai multe companii interesate de principiu să participe la licitație, în solicitările lor de clarificare a documentației de atribuire adresate autorităților contractante:
″(...) vă rugăm să rețineți că, în opinia noastră, bugetul stabilit pentru această licitație nu este suficient, având în vedere valorile actuale de pe piața europeană. Prin urmare, vă rugăm să luați în considerare recalcularea bugetului în consecință″.
″(...) bugetul de licitație este sub nivelul actual al prețului pieței pentru alte proiecte din regiune și din Uniunea Europeană de tip și dimensiune comparabile, luând în considerare cerințele și condițiile de licitație, care sunt în multe aspecte peste standard″.
″Bugetul alocat pentru ambele proiecte este considerat foarte limitat, având în vedere condițiile reale ale pieței pentru acest tip de proiecte EPC pentru centrale electrice″.
″(Solicităm – n.r.) Revizuirea bugetului alocat pentru a fi în concordanță cu normele actuale ale pieței și cu cele mai recente contracte EPC semnate pentru proiecte similare în Europa″.
Companiile românești de proiect au răspuns că vor accepta oferte cu până la 15% mai mari decât valorile estimate și că, oricum, contractele de execuție vor include clauze de ajustare a prețurilor.
Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, România s-a angajat față de Comisia Europeană să finalizeze și să pună în funcțiune până în 2029 cele 2 centrale pe gaze.
″Întrucât există corelare între prevederile Planului de restructurare al CEO, aprobat prin Decizia nr. 553 final/2021 și prevederile PNRR, au fost deschise negocierile cu Comisia Europeană și asupra Planului de restructurare modificat al CEO, prenotificat în luna octombrie a.c.″, se mai spune în nota de fundamentare a OUG menționată mai sus.
