Ministerul Finanțelor Publice va vota, în AGEA din 13 februarie, împotriva tuturor propunerilor puse pe ordinea de zi de Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, a spus, pentru Profit.ro, ministrul de resort, Marcel Boloș. Finanțele au nevoie și de susținerea fondurilor private de pensii acționare FP pentru a-și impune poziția, susținere pe care au mai obținut-o la AGA precedentă, când s-a prelungit cu doar un an mandatul Franklin Tempeton, față de patru ani cât se intenționa. Acum, însă, au de pus în balanță interesul acționarilor și participanților proprii pentru măsuri care le pot aduce cash suplimentar, într-un context în care deja au făcut pași de exit din FP, în timp ce Finanțele nu își doresc o diminuare suplimentară a Fondului, pentru care au planuri de implicare active în cofinanțări PNRR.
Franklin Templeton a convoacat, în 13 februarie, acționarii FP pentru aprobarea răscumpărării a maxim 1.000.000.000 acțiuni proprii în 2024, la un preț care nu poate fi mai mic de 0,2 RON/acțiune sau mai mare de 1 RON / acțiune, pentru aprobarea vânzării pachetului de acțiuni la Engie România, dar și pentru aprobarea vânzării în 2024 a unor pachete de acțiuni la Aeroporturi București, CN Administrația Porturilor Maritime SA, Societatea Națională a Sării SA, și Alro SA.
Vânzarea deținerii de 12% la Engie România a fost deja semnată de Fondul Proprietatea (FP) cu GDF International, pentru un preț de 433 milioane de lei, dar nu se poate încheia fără aprobarea în AGEA FP din 13 februarie.
FP mai vrea să obțină în AGEA și aprobarea de a vinde, în 2024, orice participație în societățile din portofoliu care fie individual, fie cumulat, depășesc 20% din valoarea totală a activelor imobilizate ale Fondului, minus creanțele. Franklin Templeton cere acționarilor să-l autorizeze, să îndeplinească orice acte juridice sau acțiuni utile și/sau adecvate cu privire la vânzare (inclusiv prin oferta publică sau prin intermediul uneia sau mai multor tranzacțîi private) a tuturor sau o parte din deținerile în următoarele societăți: CN Aeroporturi București SA, CN Administrația Porturilor Maritime SA, Societatea Națională a Sării SA, Alro SA, inclusiv, dar fără a se limita la angajarea de firme de investiții, consilieri și avocați consultanți (după caz), negocierea, aprobarea și stabilirea termenilor și condițiilor oricărei operațiuni autorizate în cadrul acestui punct. Valoarea tranzacției prevăzute aici individual sau cumulativ (dacă este cazul) efectuată în cursul exercițiului financiar 2024 care se va încheia la 31 decembrie 2024, nu va depăși 40% din activele financiare ale Fondului Proprietatea sub formă de acțiuni (tranzacționate pe o piață reglementată sau neadmise la tranzacționare) așa cum se reflectă în raportul privind valoarea activului net al Fondului Proprietatea la 31 decembrie 2023.
“Vom vota împotriva tuturor punctelor de pe ordinea de zi”, a spus, pentru Profit.ro, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Ministerul, care deține 6,54% din acțiunile Fondului Proprietatea și 10,42% din drepturile de vot exercitabile, are alte planuri cu FP, care nu s-ar susține în condițiile unei diminări și mai mari a Fondului.
Concret, Finanțele au anunțat încă din toamna anului trecut că vor ca FP să cofinanțeze o componentă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României și au solicitat atunci ca AGA Fondului să aprobe organizarea unei proceduri competitive de selecție a unui nou administrator, precum și schimbarea obiectivelor de administrare.
PNRR include un așa-numit ″Fond de Fonduri pentru Reziliență″ (Recovery Equity Fund - REF). Gestionat de către Fondul European de Investiții, acest instrument de capital de risc al PNRR finanțează investiții în întreprinderi mici și mijlocii, întreprinderi cu capitalizare medie și proiecte de infrastructură.
″Justificarea care stă la baza solicitării noastre o constituie reașezarea Fondului Proprietatea pe un făgaș investițional pe termen mediu și lung, aliniat priorităților de dezvoltare economică a României. Această realiniere se poate realiza prin trasarea unui nou mandat pentru administratorul de fond și prin modificarea indicatorilor de evaluare a performanței și remunerare. Fondul Proprietatea poate să răspundă unei nevoi reale de dezvoltare a pieței financiare – acoperirea (parțială a) contribuției locale la fondurile de private equity cofinanțate prin PNRR. În acest domeniu, România urmărește crearea a până la 20 de Fonduri, cu o finanțare europeană de 400 milioane euro și o nevoie corespunzătoare de cofinanțare locală de minim 200 milioane euro. În perspectivă, dezvoltarea acestui ecosistem de Fonduri de private equity va oferi industriei românești o paletă largă, concurențială, sofisticată și adâncă de investitori″, se arăta în solicitarea MFP, semnată de ministrul de resort, Marcel Boloș. Ministerul amintea în toamna lui 2023 că mandatul actualului administrator FP, Franklin Templeton, se termină pe 31 martie 2024 și a solicitat ca pe ordinea de zi a AGA să fie introdusă ″organizarea unei proceduri de selecție transparente și competitive pentru desemnarea noului administrator pe baza expertizei și experienței în domeniul investițiilor în companii industriale din România (…)″, precum și ″modificarea condițiilor de evaluare și remunerare a administratorului Fondului corespunzător cu noile obiective și în conformitate cu bunele practice internaționale″.
Alături de Ministerul Finanțelor, acționari semnificativi la Fondul Proprietatea sunt fondurile private de Pensii din țară, cu care ministerul a avut întâlniri recent și de care ar avea nevoie pentru a avea susținere la votul din AGEA.
Fondurile de pensii au participat și au beneficiat masiv de programele anterioare de răscumpărare acțiuni proprii ale Fondului Proprietatea, făcând pași succesivi de exit. La ultimul program de răscumpărare și-au redus participația de la 35,5% la 18,7% în capitalul FP, în contextual în care Fondurile de Pilon II și Pilon III au vândut peste 900 de milioane de acțiuni din cele 1,56 de miliarde de acțiuni din ofertă. La finalul lunii decembrie, mai aveau investiții de 553 milioane de lei lei, aproape la jumătate față de cele 1,03 miliarde de lei la sfârșit de noiembrie. Cel mai mare acționar dintre acestea rămâne NN Pensii.
La data de 31 ianuarie 2024, în structura acționariatului FP, investitorii instituționali români dețineau 24,63% din capital, cu 39,26% din voturile exercitabile, persoane fizice române cu 23,71% dic capital, respectiv 37,78% din voturi, Ministerul Finanțelor cu 6,54% din acțiuni și 1,42% din voturi, persoane fizice nerezidente - 3,27% din capital și 5,21% din voturi, acționari instituționali străini - 2,46% din capital și 3,93% din voturi, The Bank of New York Mellon - 2,13% din acțiuni și 3,4% din voturi. O pondere mare, de 37,26% din capital o au acțiunile proprii ale Fondului, în urma programelor de răscumpărare, care nu au însă drepturi de vot exercitabile.
pe 1 februarie 2022, statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, a achitat fondului suma de circa 189,2 milioane de lei, reprezentând plata aferentă tuturor acțiunilor neplătite deținute de statul român la FP.
Ministerul Finanțelor a devenit acționar activ al Fondului Proprietatea în 2022, când ministrul de atunci, Adrian Câciu, a decis să vireze capitalul social nevărsat la Fondul pentru cele aproximativ 363,8 milioane de acțiuni deținute dar neplătie timp de 18 ani. MFP a plătit atunci 189,2 milioane de lei pentru acțiunile FP, care în piață aveau o valoare de 7 ori mai mare decât cea subscrisă și vărsată. La răscumpărări recente de acțiuni proprii făcute de Fondul Proprietatea, Finanțele nu au participat, majorându-și ponderea în drepturile de vot.
