Principalele cotații ale pieței monetare interbancare s-au menținut relativ constante și în a doua jumătate a trimestrului II 2026, în timp ce randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au prelungit ajustarea descrescătoare.
De asemneea, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanțială, așa cum s-a previzionat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor, scrie News.ro.
„Principalele cotații ale pieței monetare interbancare s-au menținut relativ constante și în a doua jumătate a trimestrului II 2026, în timp ce randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au prelungit ajustarea descrescătoare, într-un ritm totuși lent și pe o traiectorie moderat sinuoasă, în con-textul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și pe fondul situației politice interne și al incertitudinilor asociate,” arată BNR.
În aceeași conjunctură, cursul de schimb leu/euro și-a anulat în mare parte corecția descendentă consemnată la mijlocul trimestrului II 2026, și a rămas apoi cantonat pe noul palier, doar ușor inferior celui pe care a urcat în primele zile din mai, iar raportul leu/dolar s-a menținut pe traiectoria general crescătoare pe care s-a reînscris în a doua jumătate a lui aprilie, în condițiile accentuării la mijlocul lunii mai a trendului de apreciere a monedei americane pe piețele fi-nanciare internaționale, se precizează în document.
„Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând fluctuația aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum și perspectiva conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore, dar mai cu seamă deficitele gemene încă mari, precum și incertitudinile generate de situația politică internă”, se arată în Minuta BNR.
Membrii Consiliului de Administrație al BNR au subliniat importanța stabilității politice și guvernamentale, precum și necesitatea continuării corecției fiscale conform planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă și la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, și cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanțare a economiei.
În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanțială, așa cum s-a previzionat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării pla-fonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor.
„Comparativ cu prognoza pe termen mediu din luna mai 2026, care anticipa situarea ratei anuale a inflației la 10,3 la sută în iunie și scăderea ei ulterioară până la 5,5 la sută în decembrie 2026 și la 2,7 la sută în martie 2028, valorile descrescătoare probabil atinse de rata anuală a inflației în perspectivă apropiată sunt ceva mai ridicate, în condițiile influențelor venite recent îndeosebi din majorarea chiriilor pentru locuințele de stat, au remarcat membrii Consiliului”, se precizează în material.
Cât privește balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei, s-a convenit că aceasta rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, date fiind în principal incertitudinile asociate evoluției cotațiilor gazelor naturale și altor materii prime în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum și efectele indirecte potențial exercitate pe plan intern de șocul energetic global, inclusiv prin intermediul prețurilor unor bunuri intermediare și finale importate.
Reprezentanții BNR au evidențiat însă și ampla ajustare descendentă a cotației petrolului din luna iunie și indiciile unui an agricol bun, cu implicații favorabile la nivelul prețurilor LFO și ale altor mărfuri agroalimentare, precum și situația cererii de consum și a celei agregate, de natură să tempereze propagarea scumpirii combustibililor și a gazelor naturale asupra prețurilor unor bunuri și servicii.
Din partea factorilor fundamentali sunt de așteptat presiuni dezinflaționiste de mică intensitate în viitorul apropiat, ce vor deveni însă tot mai evidente în perspectivă mai îndepărtată, au arătat membrii Consiliului, evocând din nou decalajele de timp necesare manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB – mai ales în contextul persistenței mărite a inflației de bază –, dar și dimensiunea considerabilă atinsă de deficitul de cerere agregată spre finale anului 2025 și în trimestrul I 2026, precum și perspectiva continuării adâncirii acestuia în următoarele trimestre, în principal pe fondul progresului corecției bugetare inițiate în 2025.
Evoluțiile au fost acompaniate de scăderea consumului privat în ultimele trimestre, inclusiv sub impactului șocului energetic global, precum și de consolidarea trendului descendent al dinamicii costurilor salariale din industrie/sectorul privat, ale căror efecte dezinflaționiste sunt așteptate să se manifeste de asemenea cu întârziere, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
Într-o asemenea conjunctură, riscul ca nivelul și ascensiunea recentă a ratei anuale a inflației să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să producă efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuși monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor, arată BNR.
Redresare ușoară a activității economice
Membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o redresare ușoară a activității economice pe ansamblul trimestrelor II și III 2026, și mai modestă comparativ cu prognoza precedentă, implicând coborârea deficitului de cerere agregată la valori mai joase decât cele anticipate anterior pentru acest interval.
„S-a sesizat că perspectiva se asociază cu o ameliorare a evoluției în termeni anuali a economiei în trimestrul II 2026 față de precedentele trei luni, în principal pe fondul redinamizării formării brute de capital fix, dar și cu un aport din partea consumului privat, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată disponibili. În cazul exportului net este însă probabilă o nouă mică scădere a impactului expansionist al evoluției acestuia, în condițiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a diminuat marginal ecartul pozitiv față de cea a importurilor în aprilie, înregistrând o creștere relativ mai modestă în raport cu trimestrul I 2026, astfel încât deficitul balanței comerciale și cel de cont curent și-au atenuat contracția în termeni anuali în prima lună a trimestrului II”, se menționează în document.
Incertitudini mari rămân totuși asociate, inclusiv în actuala situație politică in-ternă, măsurilor ce ar putea fi adoptate în viitor în scopul menținerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv, au susținut membrii Consiliului.
„Incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumato-rilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european și mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare”, arată BNR.
În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești, se mai precizează în document.
