România a împrumutat astăzi de pe piețele financiare 4 miliarde de euro, 2 miliarde de euro prin vânzarea de titluri obișnuite pe 7 ani și alte 2 miliarde de euro prin vânzarea de obligațiuni verzi pe 12 ani. Împrumutul cu obligațiuni verzi este primul astfel de împrumut pentru statul român, conform datelor analizate de Profit.ro.
Obligațiunile verzi sunt destinate protejării mediului înconjurător și combaterii schimbărilor climatice.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Cu fonduri atrase prin vânzarea de obligațiuni verzi, Guvernul va asigura finanțare pentru proiecte precum dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în București și Cluj-Napoca, servicii feroviare integral electrice în principalele zone urbane din România, creșterea eficienței energetice a fondului de clădiri și înființarea de noi zone de păduri urbane, a declarat anterior ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Este a doua ieșire pe extern pentru statul român în acest an, după cea din ianuarie, când statul a tras 4 miliarde de dolari.
Obligațiunile pe 12 ani au un cost al împrumutului de MS (rata midswap) + 300 puncte de bază, față de MS +345 puncte în deschidere, iar cele pe 7 ani de MS + 270 puncte, comparativ cu MS + 305 puncte în deschidere, potrivit Bloomberg. (MS se situează, la acest moment, la 2,67% pentru 7 ani și la 2,71% pentru 12 ani) Costurile de împrumut anunțate în deschiderea emisiunii sunt orientative și, în mod obișnuit, scad pe parcursul zilei, pe măsură ce vânzarea de obligațiuni atrage oferte tot mai multe din partea investitorilor. Subscrierile s-au situat la 6,5 miliarde de euro pentru obligațiunile pe 7 ani și la 10 miliarde de euro pentru cele pe 12 ani.
Aranjorii emisiunii sunt Citi, Erste, HSBC, JPM și Societe Generale.
Cu un plan de reducere a deficitului bugetar din acest an la 5% din PIB, de la aproximativ 5,7% în 2023, România își propune să obțină până la 9,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale în acest an. Ministerul de Finanțe de la București a anunțat, anterior că plănuiește, de asemenea, să se aventureze pe noi piețe în acest an, cu emisiuni de obligațiuni verzi și Samurai, pentru a-și diversifica baza de investitori.
Prin emisiunile de obligațiuni verzi Ministerul Finanțelor poate să atragă și investitori care sunt interesați prin mandatele exclusiv dedicate instrumentelor financiare cu componente de mediu, sociale sau legate de guvernanță. Totodată, prin emisiunile suverane de obligațiuni verzi, România se aliniază angajamentelor față de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 2030 precum și celelalte acorduri internaționale referitoare la mediul înconjurător la care este parte.
La început de februarie, Guvernul a aprobat proiectul de Hotărâre privind Cadrul referitor la finanțarea unor proiecte care sunt destinate protejării mediului înconjurător și combaterii schimbărilor climatice. Cadrul a fost elaborat de Ministerul Finanțelor cu asistență tehnică din partea Băncii Mondiale și consultanță externă de la două bănci de investiții recunoscute la nivel internațional (Citibank și HSBC) fiind avizat și de Comitetul interministerial constituit conform HG nr 547/2023 privind constituirea, organizarea și funcționarea Comitetului interministerial pentru finanțarea proiectelor/cheltuielilor care sunt destinate protejării mediului înconjurător și combaterii schimbărilor climatice, precum și a celor din domeniul social și de dezvoltare durabilă.
"Acesta era ultimul pas pe care îl mai aveam de îndeplinit pentru a putea emite obligațiuni verzi. Așa că în curând veți vedea primele emisiuni lansate. Vorbim despre un instrument prin care vom asigura finanțare pentru proiecte precum dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în orașele București și Cluj-Napoca, electrificarea căii ferate pentru a asigura servicii feroviare integral electrice în principalele zone urbane din România și creșterea eficienței energetice a fondului de clădiri și înființarea de noi zone de păduri urbane”, a explicat ministrul Marcel Boloș, la momentul respectiv.
Împrumuturi de 203 miliarde de lei în 2023 și planuri pentru 181 miliarde de lei în 2024
Guvernul a împrumutat în 2024 o sumă record, de 203 miliarde de lei.
Necesarul de finanțare pentru 2023 a fost anunțat inițial la 160 miliarde de lei, nivel aferent unui deficit de 4,4% din PIB, după care, în contextul majorării estimării de deficit bugetar, a fost crescut succesiv la 180 de miliarde de lei, la 200 de miliarde de lei, iar în final la 205 miliarde de lei (la mijlocul lunii decembrie).
Suma de 203 miliarde de lei include și un anumit nivel de împrumuturi luate mai din timp pentru necesarul din 2024, dar nu este clar cât.
În 2023, Guvernul s-a împrumutat de trei ori de pe piețele externe, de două ori în ianuarie și din nou în septembrie. La începutul lunii ianuarie a anului trecut, România a împrumutat 3,99 miliarde de dolari, prima ieșire pe piețele externe. La final de ianuarie, Finanțele au mai ieșit o dată pe piața externă pentru a lua bani, cu obligațiuni în euro. Guvernul a împrumutat 2 miliarde de euro prin redeschiderea unor emisiuni de obligațiuni în euro, al doilea împrumut luat de pe piețele externe în aceeași lună. Ulterior, statul a împrumutat la mijlocul lunii septembrie 3,25 miliarde de euro prin două emisiuni de eurobonduri, pe 5 și 10 ani.
Împrumuturi totale pentru 2024 - 181 miliarde de lei
În anul 2024 necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental este de aproximativ 181 miliarde lei, excluzând instrumentele de cash management. Volumul împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanțelor de pe piețele interne și externe este estimat la un nivel similar necesarului brut de finantare, de aproximativ 181 miliarde lei, cu circa 10,8% mai puțin față de volumele atrase în 2023 (203 miliarde lei), fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 5% din PIB (aproximativ 86,6 miliarde lei) precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2024, în sumă de cca 94,4 miliarde lei. Se estimează că deficitul bugetar se va finanța în mod egal din surse interne și externe.
