Dacă, în general, bancherii spun că cea mai mare problemă a legii dării în plată, discutată acum în Parlament, e că se aplică pentru stocul curent, polonezul Michal Szczurek de la conducerea ING Bank România crede că cea mai mare problemă e pentru viitor. Legea va afecta încrederea investitorilor în stabilitatea legislativă a țării și va duce la creșterea avansurilor.
“Cred că cea mai mare problemă e că se aplică pentru viitor, nu că se aplică pentru trecut. Nimeni nu va mai crede că condițiile sunt stabile”, spune directorul executiv al sucursalei băncii olandeze din România.
Legea dării în plată prevede că debitorii persoane fizice pot închide datoria față de bancă prin predarea bunului ipotecat. Legea a fost trimisă la reexaminare de președintele Klaus Iohannis și a pus pe jar comunitatea bancară.
“Nu există un prânz gratuit. Dacă băncile se gândesc că asta e posibil, se pot gândi că mai sunt și alte lucruri posibile”, spune Szczurek.
CITEȘTE ȘI Darea în plată: Statul nu poate să renunțe la garanțiile Prima Casă, dar nici să plătească. Cum poate fi rezolvată problema Un prim efect al adoptării legii este că va impune condiții mai dure pentru creditele ipotecare. În cazul ING, 70% din portofoliul aferent persoanelor fizice e credit ipotecar, iar 60% din creșterea de anul trecut a creditării pentru persoanele fizice vine tot din ipotecare.
“Dacă legea e cum o vedem acum, va afecta condițiile de creditare”, spune el. Avansul va varia în funcție de forma finală a legii. “Luni am avut o surpriză”, adaugă Szczurek, cu referire la forma adoptată de Senat cu un amendament care limitează valoarea creditelor care pot fi date în plată la 150.000 de euro și pune condiția ca acestea să fie garantate cu o locuință.
“Nu cred că e o așa mare problemă că se aplică pentru trecut. Dacă sunt cazuri problemă… nu e despre a fi dogmatic, despre retroactivitate. OK, dacă se aplică pentru clienții cu probleme, nu sunt fundamental împotrivă. Avocații au poate altă opinie. Înțelegem că România e o țară îndatorată. Dacă parlamentarii vor să-i ajute pe acești clienți, să-i ajutăm”, adaugă el.
La nivelul Asociației Române a Băncilor și a Consiliului Patronatelor Bancare, bancherii au criticat legea pentru că se aplică și la creditele în derulare, ceea ce consideră că încalcă principiul neretroactivității legii. Bancherii au propus ca legea să se aplice doar pentru viitor și doar pentru persoanele foarte îndatorate.
Szczurek spune că ING a făcut toate eforturile pentru a ajuta clienții cu probleme și a evitat vânzarea silită a caselor ipotecate, chiar și timp de trei ani și jumătate.
“Numărul clienților cărora le-am vândut proprietatea anul trecut e de 22. Am dat 7.000 de credite. Doar 22 de clienți au ajuns așa de rău cu plata că a trebuit să le vindem casa. Asta e banca noastră, dar diferența față de alte bănci nu poate fi atât de mare”, adaugă el.
Banca preferă să extindă maturitățile și să nu perceapă dobândă în cazul clienților cu probleme, dar preferă să nu ofere haircut-uri la principal.
O alternativă “mai rezonabilă” la darea în plată e legea insolvenței persoanelor fizice, crede polonezul, pentru că aceasta ar acoperi toate tipurile de debitori și nu doar pe cei cu credite ipotecare.
ING a făcut anul trecut un profit net de 333 de milioane de lei, în creștere cu un sfert față de 2014, în condițiile în care a crescut puternic portofoliul de credite și a ajuns la o cotă de piață de 6,3%, față de 4,8% în 2014.
În cazul ING, rata creditelor neperformante este de doar 5,1%, mult sub media sistemului bancar românesc.
