Băncile europene vor reveni la nivelurile de performanță pre-pandemice în termen de cinci ani, potrivit studiului anual realizat de firma de consultanță Kearney. Cele din România au înregistrat printre cele mai mici scăderi ale profitabilității anul trecut, în timp ce ponderea comisioanelor în venituri e în scădere și presiunea din zona fintech și neobanks e în creștere.
Criza izbucnită anul trecut pe fondul pandemiei COVID-19 a afectat nu numai economia, ci și sistemul bancar. Deși autoritățile au permis băncilor să nu facă provizioane pentru moratoriile de plată și guvernele au oferit ample garanții de credit, o zecime dintre bănci au raportat pierderi anul trecut, arată raportul Kearny. 70% dintre bănci au generat un profit mediu pe client de sub 100 de euro, comparativ cu 40% dintre bănci din anul anterior.
„Nu există nicio îndoială că pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra băncilor de retail, dar consecințele au fost mai puțin severe decât previziunile de anul trecut. Acest lucru se datorează în mare parte intervențiilor care au fost puse în aplicare, cu multe lecții învățate din criza financiară globală. Credem că băncile europene vor reveni la performanța pre-COVID-19 în termen de 3 până la 5 ani, dar creșterea profitabilității va necesita reduceri de costuri de 35-45 miliarde de euro în acest timp”, spune Simon Kent, partener și șef responsabil cu piețele financiare la Kearney.
În România băncile au înregistrat un profit mediu pe client în 2020 în scădere cu 16% comparativ cu anul precedent, scăderea este printre cele mai mici din Europa, după țările scandinave și Elveția. Potrivit BNR, randamentul mediu al capitalurilor a scăzut de la 12,2% în 2019 la 8,9% în 2020.
Băncile din 19 țări (din cele 22 de țări analizate) au raportat o scădere a veniturilor comparativ cu nivelurile din 2019 - băncile britanice au raportat cel mai mare declin, de 10%, iar băncile din România au înregistrat o scădere de 4,5%.
Băncile românești au înregistrat o nouă diminuare a bazei de venituri din taxe și comisioane, la 29% din total venituri, în scădere cu 1,5 puncte procentuale față de anul precedent. În ultimul trimestru din 2019 băncile românești au fost obligate să reducă comisioanele pentru plățile în euro la nivelul celor în lei, impact care s-a văzut mai cu seamă anul trecut. Comisioanele mai reduse sugerează convergența dintre România și piețele dezvoltate din Europa, unde veniturile din dobânzi sunt dominante, arată raportul.
“De asemenea sistemul bancar din România începe să simtă competiția din zona de fintech și neobanks care operează într-un mediu optimizat și fără presiunile mediului bancar tradițional”, mai arată Kearney.
Eficienta operațională a băncilor românești nu s-a deteriorat semnificativ anul trecut. Raportul cost venituri a crescut cu 0,3 puncte procentuale la 60% (60 de lei cheltuiți pentru 100 de lei venituri), evoluție ce vine dintr-o scădere a veniturilor (-4,5%), dar și din una a reducerii costurilor operaționale (-3,9%).
La nivel european costurile operaționale au fost reduse în ultimii cinci ani prin diminuarea numărului de angajați cu 9% și a rețelelor de sucursale cu 19%. Primele 20% dintre băncile europene și-au redus numărul de angajații cu 16%, sucursalele cu 26% și au înregistrat o îmbunătățire a raportului cost venturi de la 65% la 60%. Pe de altă parte, ultimele 20% dintre bănci au înregistrat o deteriorare a raportului cost-venit de la 53% la 68%.
Kent spune că spre deosebire de situația din criza financiară globală, băncile de retail au recâștigat încrederea clienților oferind sprijin financiar in perioadele succesive de lockdown și vor fi în măsură să stimuleze redresarea economiei.
Raportul analizează 89 de bănci de retail din 22 de țări, dintre care 51 de bănci din Europa de Vest și 38 de bănci din Europa de Est.
