Dacă legea dării în plată trece în formula curentă, în care se aplică și creditelor în derulare, băncile vor contesta în instanță cererile debitorilor care vor să scape de credite și vor ridica excepția de neconstituționalitate pe principiul neretroactivității legii, a explicat Steven van Groningen, directorul executiv al Raiffeisen Bank, într-o conferință de presă susținută pentru prima dată împreună de conducerile Asociației Române a Băncilor (ARB) și a Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR). Bancherii spun că dincolo de problemele pe care legea le pune stocului curent, ea va limita și accesul românilor la credite.
Bancherii consideră că aplicarea legii dării în plată la stocul curent de credite e neconstituțională. Legea dării în plată, în forma în care se află acum în Parlament, prevede că un debitor persoană fizică consumator poate solicita stingerea creditului prin predarea imobilului ipotecat, cu destinația de locuință, inclusiv pentru creditele în derulare.
Conducerile ARB și CPBR au fost întrebate cum vor proceda exact pentru a obține decizie a Curții Constituționale care să spună dacă legea acționează retroactiv sau nu, dacă vor refuza să primească în plată imobilele și vor face contestație în instanță, iar apoi vor ridica o excepție de neconstituționalitate.
“Teoretic, da. În instanță. Acesta ar fi mecanismul de care e nevoie”, a răspuns Steven van Groningen, directorul celei de-a patra bănci locale după active și președintele CPBR.
CITEȘTE ȘI Sergiu Manea, BCR: Pentru ca Prima Casă să intre în darea în plată trebuie modificată toată legislația și reformat Fondul de garantare Sergiu Manea, CEO BCR, și Sergiu Oprescu, directorul executiv al Alpha Bank și președintele ARB, spun că e de preferat ca verificarea legii la Curte să se facă înainte să intre în vigoare.
Acest lucru se poate întâmpla doar dacă un grup de parlamentari sau președintele Klaus Iohannis sesizează Curtea.
Van Groningen spune că aplicarea la stocul de credite afectează drepturile de proprietate ale băncilor, iar aplicarea retroactivă e contrară principiului statului de drept.
Banca Națională a României ar fi dispusă, însă, să treacă peste problemele de retroactivitate a legii dacă se îndeplinesc, însă, alte condiții. Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a declarat, săptămâna trecută, în fața parlamentarilor PSD că este mandatat să renunțe la amendamentul privind retroactivitatea, astfel încât legea să fie aplicată și creditelor în derulare, potrivit mai multor surse care au participat la ședința PSD cu inițiatorii legii și cu BNR. BNR insistă, însă, ca legea să fie aplicată cu un prag de 150.000 de euro pentru creditul acordat de bancă și cu un grad de îndatorare de 65%. De asemenea, BNR a cerut senatorilor PSD ca legea să nu includă și creditele Prima Casă.
Radu Ghețea, președintele Comitetului de direcție al CEC Bank, spune că se simte încurajat de ultimele declarații ale lui Bogdan Ciucă, președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților, potrivit cărora legea trebuie clarificată înainte de alegeri, pentru că altfel ar aduce mari prejudicii. Totodată, un pas înainte este și introducerea plafonului de 150.000 de euro și restrângerea dreptului de a da în plată doar la cei care au garantat cu locuința, mai spune Ghețea, dar băncile nu trebuie să se relaxeze.
“Trebuie să fim pregătiți, pentru că nu știm ce o să iasă. Personal, cred că legea va ieși într-o anumită formă. Nu cred că cineva va mai retrage legea”, spune directorul CEC Bank.
Estimările BNR arată că băncile ar putea suferi pierderi de 2-4 miliarde de lei, din cauza dării în plată, calcule făcute pe prima formă a textului adoptat de Parlament.
Oprescu consideră că pierderile pot fi suportate de către sistem, dar că trebuie văzut și care este impactul ulterior al legii. Mihai Bogza, președintele Consiliului de Administrație al Bancpost, crede că riscul de faliment al sistemului poate să apară dacă sunt aprobate și alte legi de tipul dării în plată.
“Nu există niciun risc ca tot sistemul bancar din România să dea faliment deodată. Decât dacă apar mai multe legi de acest tip”, spune Bogza.
Ghețea susține că băncile își pot imagina că mai pot veni și alte legi de acest tip, ceea ce crește riscul de creditare. “Toate pericolele duc la un pericol mare, ca apetitul băncilor pentru creditare să scadă”, spune acesta.
De altfel, dincolo de problema aplicării dării în plată la stocul de împrumuturi, riscul ca creditarea ipotecară să scadă este unul dintre cele mai serioase, consideră bancherii.
Dacă riscul crește, băncile pot reacționa în două feluri, fie cresc pragul de avans, fie cresc costurile creditelor, spune van Groningen.
“E simplu, dacă crește riscul poți să faci două lucruri, crești avansul sau crești marjele. Trebuie luat în seamă și în ce zonă a țării faci afaceri. Dacă faci într-o zonă nu prea lichidă, poate trebuie să ceri un avans și mai mare”, explică directorul Raiffeisen.
CITEȘTE ȘI Darea în plată: Statul nu poate să renunțe la garanțiile Prima Casă, dar nici să plătească. Cum poate fi rezolvată problema Dacă tinerii nu vor mai avea acces la locuințe, atunci există riscul ca aceștia să emigreze, crede Sergiu Manea, directorul executiv al BCR, cea mai mare bancă locală.
“România, la fel ca și Polonia, pierde accelerat forță de muncă tânără”, spune Manea. El a dat exemplul medicilor care părăsesc România, în ultimii 25 de ani plecând peste 14.000. Casa e unul dintre lucrurile care îi poate ține în țară pe toți tinerii care muncesc.
“Unul din lucrurile importante este legarea de glie”, consideră Manea. Tinerii trebuie să simtă că încep să acumuleze avere în țară, iar casa este principala avere a românului, explică el.
Legea dării în plată a fost votată în unanimitate de Senat în procedura de reexaminare, cu câteva amendamente favorabile băncilor, dintre care și limitarea aplicării doar la consumatori, dar dezbaterile finale vor fi la Camera Deputaților.
Băncile cer ca parlamentarii să introducă și un plafon pe gradul de îndatorare a debitorului la 65%.
