Parlamentul discută astăzi mai multe propuneri care vizează conversia creditelor din valută – în special franci elvețieni – în lei. O astfel de lege, dacă impune un alt curs decât cel al pieței, creează imediat pierderi pentru bănci, prin diminuarea soldului creditelor, dar generează și probleme ulterioare, pentru că băncile vor trebui să închidă în piață pozițiile valutare, explică Sergiu Oprescu, președinte al Asociației Române a Băncilor și a Alpha Bank România.
Parlamentul discută azi, în comisiile de specialitate din Camera deputaților, mai multe formule prin care credite în valută ale persoanelor fizice să fie convertite în lei. Opțiunile vizează conversia la cursul de la data acordării sau conversia cu discount, dar și dacă măsura se va aplica tuturor creditelor în valută sau numai celor în franci, unde s-a înregistrat cea mai mare creștere a cursului de după criză.
Banca Națională a României a calculat pierderi de 2,4 miliarde de lei, în cazul în care sunt convertite doar creditele în franci, aplicând rata de schimb de la momentul acordării. Dar acest calcul nu include toate costurile băncilor, spun oficialii ARB.
CITEȘTE ȘI Prima decizie definitivă pe darea în plată: Instanța admite o contestație a Raiffeisen Bank „Această măsură duce la o pierdere imediată, dar mai e o problemă și cu poziția valutară. (...) Problema e dacă piața are adâncimea să închidem pozițiile, așa cum facem în fiecare zi”, a declarat Oprescu, într-o conferință de presă.
Împrumuturile în franci, euro sau dolari acordate de bănci românilor sunt înregistrate ca active în valută în bilanțurile băncilor. Pentru a putea închide aceste poziții, băncile au nevoie de valută. Dacă volumul necesar e mare, atunci piața valutară este distorsionată și leul e pus sub presiune de depreciere.
În Ungaria, unde statul a convertit aproape integral stocul de credite în valută al populației în 2014, Banca centrală a dat direct din rezervă valută băncilor, pentru ca tranzacțiile să nu se închidă în piață și cursul să nu se miște, ceea ce ar fi generat pierderi suplimentare băncilor.
Florin Dănescu, director executiv al ARB, compară conversia creditelor în valută cu un „tsunami”, spre deosebire de darea în plată, care este doar „un val de trei metri”.
ARB nu are mijloacele să calculeze în cifre efectele unei legi a conversiei, spune Dănescu, dar susține că „impactul este suficient ca să fim foarte îngrijorați”.
„Genul acesta de impact poate ajunge la un nivel pe care să nu mai putem să-l reparăm”, adaugă Sergiu Oprescu.
Cătălin Pârvu, director executiv al Piraeus Bank, spune că legea conversiei ar fi un șoc pentru sistemul bancar și că acționarii băncilor și-ar putea pierde interesul pentru regiune. „Ai buffer să reziști? Mai are interes acționarul să investească când nu obține profit? Răspunsul e simplu”, spune Pârvu, care conduce una dintre băncile cu credite acordate în moneda elvețiană.
Populația avea credite în alte valute – aproape integral franci elvețieni – de 5,7 miliarde de lei (echivalent) la finele lunii august. Soldul a scăzut de la nivelul de 11,3 miliarde de lei, înregistrat la finele lunii ianuarie 2015, când Banca Centrală a Elveției a renunțat la pragul artificial față de euro și a lăsat francul să se aprecieze, ceea ce a slăbit suplimentar poziția debitorilor din România.
